Critica digitalizării în România
Ministrul economiei: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat marţi, 27 ianuarie 2026, la Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, că după 20 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană, România nu dispune de o semnătură electronică cu adevărat liberalizată şi funcţională, ceea ce reprezintă un eşec de guvernanţă, managerial şi de implementare. *”Este un subiect extrem de important, care vine la pachet cu facilitarea digitalizării, dar nu este uşor de rezolvat. Trebuie să ne conectăm la hub-uri și servere mondiale, dar și să căutăm soluții în ministere pentru a avea control pe termen lung”*, a afirmat ministrul, evidenţiind importanţa securităţii datelor și a suveranității digitale în contextul actual.
Potrivit unui raport al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării din 2025, România se află pe locul 26 din 27 în Uniunea Europeană în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice. De asemenea, conform datelor Eurostat, doar 25% din utilizatorii de internet din România au utilizat servicii de semnătură electronică în 2025, comparativ cu 50% în media Uniunii Europene. Acest lucru subliniază dificultățile în implementarea unui sistem eficient de digitalizare care să sprijine IMM-urile și cetățenii.
Irineu Darău a subliniat că digitalizarea reală înseamnă creșterea productivității și competitivității, menționând că **”trebuie să facem un salt calitativ în educație, colaborând mai strâns cu mediul privat”**. De asemenea, el a anunțat că ministerul va lansa inițiative pentru a sprijini educația duală, care să pregătească tinerii pentru cerințele pieței de muncă.
Criticii din sectorul privat susțin că lipsa de acțiune și de viziune în digitalizarea României este o problemă sistemică, iar întârzierea în implementarea semnăturii electronice reflectă o guvernanță defectuoasă. *„După 20 de ani de promisiuni, este frustrant să constatăm că nu avem infrastructura necesară pentru a sprijini afacerile și cetățenii”,* a declarat un reprezentant al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
În contrast, unii experți susțin că provocările în digitalizare sunt rezultatul complexității sistemului legislativ și a birocrației. *„Fără o reformă profundă a structurilor administrative, nu putem aștepta o digitalizare eficientă”,* a afirmat Dr. Anca Popescu, expert în tehnologia informației la Universitatea Politehnica din București. Aceasta a adăugat că, în unele cazuri, soluțiile digitale sunt blocate de lipsa de competențe digitale în rândul funcționarilor publici.
Ministrul a subliniat importanța deblocării semnăturii electronice ca fiind o prioritate. *”Vreau semnătură electronică, vreau identitate digitală fără întârziere, pentru că este esențială pentru a conecta cetățeanul cu aplicațiile statului”*, a declarat el, subliniind necesitatea de a îmbunătăți accesibilitatea la serviciile digitale.
România are o oportunitate uriașă de a profită de fondurile europene dedicate digitalizării, iar Darău a promis că ministerul se va concentra pe proiecte care vor transforma digitalizarea într-o realitate palpabilă pentru toți cetățenii. *”Trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să acționăm acum pentru a nu rata această șansă”,* a concluzionat ministrul.
În concluzie, eșecul în implementarea semnăturii electronice și a identității digitale subliniază necesitatea unei reforme profunde în guvernanța digitală din România. Următoarele măsuri propuse de Ministerul Economiei ar putea aduce schimbări semnificative, dar rămâne de văzut dacă acestea vor fi implementate eficient și în timp util pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și companiilor.
Ministrul a încheiat prin a reitera angajamentul său de a transforma digitalizarea într-o prioritate națională, invitând toți actorii implicați să colaboreze pentru a atinge acest obiectiv ambițios.