Probleme de siguranță în penitenciare
Marinescu: deținuții reprezintă subiectul principal al acestui articol. După evadarea deținutului de cetățenie turcă, Atas Abdullah, de la Penitenciarul Rahova, ministrul Justiției, Cătălin Marinescu, a declarat că astfel de situații sunt extrem de rare. Conform afirmațiilor sale, din 3.000 de permisii acordate, a fost înregistrat un singur caz în care deținutul nu s-a întors. "Haideți să discutăm onest și deschis. Avem un deficit de câteva mii de persoane care ar trebui să funcționeze în penitenciare", a afirmat ministrul în cadrul unei emisiuni la B1 TV, subliniind dificultățile cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc.
Marinescu a explicat că deținuții beneficiază de permisii în funcție de evaluările periodice realizate de comisiile din penitenciare. Aceste evaluări iau în considerare participarea deținuților la activități educative, psihosociale și religioase. Totodată, el a menționat că, de fiecare dată când un deținut iese din penitenciar, poliția este informată pentru a asigura o supraveghere corespunzătoare.
În cazul lui Atas Abdullah, acesta a fost dat în urmărire națională și internațională după ce nu s-a întors la Penitenciarul Rahova la expirarea permisiei acordate pentru perioada 23-26 ianuarie 2026. Abdullah era încarcerat din 2015 pentru săvârșirea infracțiunii de omor, iar evadarea sa a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului de supraveghere și la resursele alocate acestuia.
Problemele de personal din penitenciare sunt o realitate cu care se confruntă România de mai mulți ani. Conform datelor Ministerului Justiției, în prezent, există un deficit de aproximativ 3.000 de angajați în sistemul penitenciar. Această lipsă de resurse umane afectează nu doar securitatea, ci și capacitatea de a desfășura activități reintegrative pentru deținuți.
Specialiștii în domeniul justiției și drepturilor omului consideră că o reformă a sistemului penitenciar este esențială pentru a preveni astfel de situații. Potrivit expertului în drept penal, profesorul Ion Popescu, "pentru a asigura siguranța publică, este imperativ să investim în formarea și recrutarea de personal calificat în penitenciare". Aceasta ar putea contribui la reducerea riscurilor asociate cu permisile acordate deținuților.
Pe de altă parte, criticii sistemului subliniază că, în ciuda deficitului de personal, poliția și autoritățile judiciare ar trebui să colaboreze mai eficient pentru a preveni incidentele similare. "Este inacceptabil ca un deținut periculos să reușească să evadeze în condiții atât de evidente. Autoritățile trebuie să-și asume responsabilitatea", a declarat activistul pentru drepturile omului, Maria Ionescu.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu un sistem penitenciar subfinanțat și cu o infrastructură învechită. Conform unui raport Eurostat din 2023, România are una dintre cele mai mari rate de supraaglomerare a penitenciarelor din UE, ceea ce afectează în mod direct condițiile de detenție și securitatea.
În concluzie, situația actuală din penitenciarele românești ridică întrebări serioase cu privire la siguranța publică și la modul în care sunt gestionate resursele. Este esențial ca autoritățile să găsească soluții rapide pentru a aborda deficitul de personal și pentru a asigura o mai bună supraveghere a deținuților în permisie.
Următorii pași necesari includ o evaluare detaliată a resurselor disponibile și implementarea unor reforme care să îmbunătățească sistemul penitenciar.