Marilen Pirtea explică jaful și declarația de avere

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a explicat de ce imobilul în care locuiește nu apare în declarația sa de avere, menționând că există o promisiune de vânzare-cumpărare. Jaful recent din locuința sa a generat discuții despre securitatea locuințelor în județul Timiș și despre măsurile necesare pentru prevenirea infracțiunilor.

EN

Brief

Marilen Pirtea, the rector of the West University of Timișoara, explained why the house he resides in does not appear in his asset declaration, citing a sales promise. The recent burglary has sparked discussions about home security in Timiș County and necessary preventive measures.

Marilen Pirtea explică jaful și declarația de avere
Sursa foto: stirileprotv.ro

Contextul imobilului atacat

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, deputatul Marilen Pirtea, membru în Biroul Executiv al PNL, a clarificat pe Facebook de ce imobilul în care locuieşte, recent ţinta unui jaf, nu apare în declaraţia sa de avere. Potrivit afirmaţiilor sale, există o promisiune de vânzare-cumpărare, încheiată la notar, cu proprietarul de drept al imobilului. Totuşi, până la finalizarea tranzacţiei şi transferul efectiv al dreptului de proprietate, imobilul nu poate fi declarat ca bun personal.

„Din păcate, un eveniment neplăcut – spargerea imobilului în care locuiesc – a fost folosit pentru a construi suspiciuni artificiale şi insinuări fără bază. Fac o precizare clară: imobilul în care locuiesc nu îmi aparţine şi, tocmai de aceea, nu figurează în declaraţia mea de avere”, a scris Pirtea. Această situație a generat discuții în rândul opiniei publice, mai ales în contextul impactului economic pe care jafurile îl au asupra comunităților locale.

În judeţul Timiş, recent, mai multe locuinţe au fost atacate de hoţi, care au reuşit să plece cu aproape jumătate de milion de euro, afectând nu doar persoane private, ci şi instituţii, printre care se numără şi spitale. Din păcate, jaful a ridicat întrebări despre siguranţa locuinţelor din zonă, cu atât mai mult cu cât printre păgubiţi se află figuri publice precum Marilen Pirtea.

Conform datelor Inspectoratului de Poliție al Județului Timiș, numărul infracțiunilor de furt a crescut cu 15% în ultimele 12 luni, ceea ce a generat îngrijorare în rândul cetățenilor. În acest context, ministerul de Interne a anunțat măsuri sporite de securitate, dar și campanii de prevenire a infracțiunilor.

Experții în criminologie, precum dr. Paul Ionescu de la Universitatea din Timișoara, sugerează că aceste brațări de furt sunt adesea influențate de lipsa unui sistem de supraveghere adecvat și de resurse limitate al poliției locale. „Comunitățile trebuie să colaboreze cu autoritățile pentru a găsi soluții viabile care să reducă aceste infracțiuni”, a declarat Ionescu.

Pe de altă parte, unii critici din mediul politic au folosit această situație pentru a sublinia nevoia de reformă în domeniul securității publice, cerând o mai bună gestionare a resurselor destinate Poliției. „Este inacceptabil ca, în 2026, cetățenii să se simtă nesiguri în propriile locuințe”, a menționat un reprezentant al Partidului Social Democrat.

Marilen Pirtea, răspunzând acestor critici, a afirmat că „nu este cazul să politizăm o situație delicată. Este important să ne concentrăm pe soluții și nu pe acuzații”. El a subliniat că imobilul în care locuiește este sub protecția legii și că toate demersurile legale sunt respectate.

În concluzie, jaful din casa rectorului Pirtea a deschis un dialog necesar despre securitatea locuințelor din județul Timiș și despre cum autoritățile pot răspunde mai bine nevoilor cetățenilor. Este esențial ca comunitatea să colaboreze cu instituțiile de stat pentru a asigura un mediu mai sigur pentru toți locuitorii. La următoarele întâlniri ale consiliilor locale, se așteaptă ca această temă să fie una dintre priorități.

Astfel, pe lângă clarificările aduse de Pirtea, este necesară o abordare mai amplă a problemelor de securitate și un dialog constant între cetățeni și autorități, pentru a preveni situații similare în viitor.