Abținere la moțiunea von der Leyen
Pe 22 ianuarie 2026, 13 europarlamentari din grupul PPE au fost sancționați cu interdicția de a lua cuvânt în plen pentru următoarele șase luni, ca urmare a abținerii lor la votul moțiunii de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. Printre aceștia se numără europarlamentarii UDMR, Loránt Vincze și Iuliu Winkler. Potrivit datelor oficiale, moțiunea a fost respinsă cu 390 de voturi împotrivă și 165 „pentru”, iar 10 eurodeputați s-au abținut. „PPE acționează pentru a menține unitatea grupului. Este firesc să existe consecințe pentru abaterile de la linia partidului”, a declarat Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, pentru HotNews.
În urma votului, Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, a criticat vehement sancțiunea, descriind-o ca fiind „uluitoare” și a adăugat că „lipsa de democrație este evidentă în acțiunile PPE”. Această reacție a venit pe fondul unei campanii anterioare a Comisiei Europene, despre care Piperea a menționat că a costat 250 de milioane de euro, punând la îndoială autenticitatea democrației europene.
PPE, cel mai mare grup din Parlamentul European, cu 188 de membri, a arătat că sancțiunile sunt parte dintr-un mecanism menit să asigure coeziunea grupului. În plus față de europarlamentarii români, sancțiuni au fost aplicate și altor membri din Olanda și Slovenia, ceea ce sugerează o tendință mai largă în cadrul PPE de a controla pozițiile exprimate de membrii săi.
Siegfried Mureșan a subliniat că grupul PPE a fost întotdeauna unit în susținerea Comisiei Europene, iar abținerea de la vot este considerată o deviere semnificativă de la linia de partid. „Avem reguli stricte care au fost adoptate recent, iar cei care se abat de la acestea își pierd drepturile pentru o perioadă determinată”, a explicat Mureșan. Această măsură este menită să mențină disciplina și să asigure că membrii grupului acționează în conformitate cu interesele comune.
Pe de altă parte, liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a criticat PPE pentru sancțiunile impuse grupului său politic, afirmând că acestea demonstrează subordonarea față de Bruxelles. El a subliniat că eurodeputații Fidesz nu au fost niciodată sancționați, ceea ce sugerează o dublă măsură în aplicarea regulilor. În acest context, Magyar a arătat că grupul Tisza acționează în interesul Ungariei, spre deosebire de Fidesz, care urmează directivele PPE.
Criticile aduse de Piperea și Magyar reflectă o frustrare mai largă în rândul eurodeputaților care consideră că sancțiunile afectează libertatea de exprimare și diversitatea de opinii în Parlamentul European. Această situație a stârnit discuții despre modul în care deciziile politice sunt luate în cadrul PPE și despre impactul pe care aceste sancțiuni îl pot avea asupra relațiilor dintre diferitele grupuri politice din Parlamentul European.
În concluzie, sancțiunile impuse celor doi europarlamentari români și altor membri ai PPE subliniază tensiunile interne din cadrul grupului și provocările pe care le întâmpină în menținerea unității. În timp ce unii politicieni critică măsurile ca fiind o amenințare la adresa democrației, alții susțin că acestea sunt esențiale pentru coeziunea grupului.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa modul în care aceste sancțiuni vor influența dinamica politică din Parlamentul European și relațiile dintre statele membre ale Uniunii Europene.