Impact asupra angajaților și firmelor
Începând cu 1 februarie 2026, se vor aplica noile reguli pentru plata concediilor medicale, conform OUG nr. 91/2025, care stipulează că prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de către nimeni, nici de angajatori, nici din bugetul sistemului public de sănătate. Această măsură, parte a pachetului de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate, va avea efecte directe asupra veniturilor angajaților și va genera dificultăți juridice și administrative pentru angajatori. Potrivit lui Oana Botolan, expert în resurse umane, „prima zi de concediu nu este plătită, nu o plătește nimeni, nici angajatorul, nici bugetul CNAS. Angajatorul plătește zilele 2-6, iar din ziua a 7-a se plătește din bugetul sistemului public de sănătate.”
În prezent, bugetul sistemului public de sănătate începea să suporte costurile concediului medical din ziua a 6-a. De la 1 februarie 2026, acest prag se mută în ziua a 7-a, ceea ce înseamnă că angajații vor pierde automat o zi de venit de fiecare dată când intră în concediu medical. Acest lucru va afecta în mod special angajații care solicită concedii medicale scurte. „Cei mai afectați sunt angajații, mai ales la concediile medicale scurte. Prima zi este neplătită și este o pierdere clară de bani”, a avertizat Botolan.
Pe lângă pierderile financiare, această măsură ar putea genera și probleme de sănătate publică. Expertul a subliniat că „putem vedea din ce în ce mai multe situații în care oamenii vin la muncă bolnavi, pentru că nu își permit o zi fără plată, ceea ce poate duce la îmbolnăvirea altor colegi”. Deși prima zi de concediu medical nu va fi plătită, ea va continua să fie considerată stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, iar calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate nu va fi afectată.
Legea nr. 141/2025 a adus modificări și în modul de calcul al indemnizației pentru concediile medicale. Potrivit noilor reglementări, pentru concedii de până la șapte zile, indemnizația este de 55% din baza de calcul. Pentru perioade între 8 și 14 zile, procentul crește la 65%, iar pentru concedii de peste 15 zile ajunge la 75%. Astfel, angajații nu doar că pierd prima zi, dar și restul zilelor pot fi plătite parțial, în special în cazul concediilor scurte.
Pentru a beneficia de indemnizație, angajații trebuie să aibă un stagiu minim de cotizare de șase luni în ultimele 12 luni, iar în anumite situații, cum ar fi urgențele medico-chirurgicale sau accidentele de muncă, concediul medical se acordă fără îndeplinirea acestui stagiu. În aceste cazuri, indemnizația poate ajunge, de regulă, la 80% din media veniturilor brute.
Avocatele Andreea Stan și Ioana Iacob, dintr-o societate internațională de avocatură, au explicat că măsura a fost luată ca urmare a costurilor ridicate cu concediile medicale. „Guvernul a decis să reducă cheltuielile cu concediile medicale, care deveniseră împovărătoare pentru sistemul public. În practica noastră, am observat că, în unele cazuri, concediile erau acordate cu prea mare ușurință, fiind solicitate și acordate necorespunzător”, au afirmat avocatele.
Modificările recente au generat întrebări și confuzie în rândul angajatorilor cu privire la statutul juridic al primei zile neplătite. „Ziua rămâne, în mod clar, zi de concediu medical, cu toate consecințele legale aferente. Singura diferență este că indemnizația corespunzătoare acestei zile nu va mai fi achitată”, au explicat avocatele. Aceasta înseamnă că angajatorii trebuie să continue să înregistreze prima zi în REGES ca zi de concediu medical, nu ca zi de concediu fără plată.
În absența unor norme de aplicare clare, multe aspecte legate de implementarea OUG nr. 91/2025 rămân neclare, iar detaliile vor fi probabil clarificate prin practică. Unele companii ar putea decide să plătească totuși prima zi, ca parte din politicile de retenție, însă această soluție poate ridica probleme fiscale. „Dacă angajatorii vor acorda totuși echivalentul indemnizației și pentru prima zi de concediu medical, este posibil ca aceasta să trebuiască tratată ca beneficiu salarial și, prin urmare, să fie impozitată corespunzător”, au subliniat avocatele.
De asemenea, Oana Botolan a menționat că angajatorii vor continua să plătească indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat, ceea ce poate pune presiune pe cashflow-ul firmelor, în special al celor mici și mijlocii. „Decontarea durează, iar asta pune presiune pe capitalul de lucru”, a explicat expertul.
Schimbarea impune companiilor să își revizuiască regulamentele interne, care stabiliseră până acum că primele cinci zile de concediu medical sunt suportate de angajator. „Angajatorii vor trebui să clarifice dacă prima zi va fi plătită sau nu”, a adăugat Botolan. În plus, avocatele au sfătuit angajatorii să deruleze campanii de informare în rândul angajaților pentru a evita nemulțumirile și confuziile.
„Dacă nu va exista o informare clară, este inevitabil că vor apărea numeroase întrebări și nemulțumiri în rândul angajaților”, au concluzionat acestea.