Sondaj CURS ianuarie 2026
Un sondaj realizat de CURS în luna ianuarie 2026 arată că puțin peste jumătate dintre români și-ar dori Unirea cu Republica Moldova. Discuțiile cu privire la unirea celor două state s-au întețit după ce mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv președinta Maia Sandu, au afirmat că ar vota pentru un astfel de referendum.
În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc.
Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026, pe un eșantion probabilist, multistadial și stratificat, având o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, datele fiind validate pe baza statisticilor INS și ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent, într-un interviu amplu acordat unor jurnaliști britanici, că ar susține unirea cu România dacă ar avea loc un referendum pe această temă. Aceasta a subliniat importanța unui astfel de demers pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a afirmat că opinia publică din Moldova este tot mai deschisă la ideea unirii.
Între timp, premierul român Ilie Bolojan, aflat în vizită oficială în Germania, a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pe tema unirii. El a subliniat că această poziție reflectă angajamentul României de a sprijini dezvoltarea Republicii Moldova pe drumul său european. Bolojan a afirmat că unirea ar putea aduce beneficii economice și sociale semnificative ambelor state.
Pe de altă parte, există și voci critice în România care avertizează că unirea ar putea genera tensiuni interne și ar putea afecta stabilitatea regiunii. Anumiți analiști consideră că este esențial ca orice decizie să fie luată în urma unui dialog deschis și transparent, care să implice toate părțile interesate.
Potrivit unui raport Eurostat din 2023, România și Moldova au avut un schimb comercial ascendent, dar există diferențe semnificative în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce ar putea influența percepția românilor cu privire la unire. De exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor în România era de aproximativ 12.000 de euro, în timp ce în Moldova era de doar 3.000 de euro.
Această discrepanță economică ar putea influența atât susținerea politică pentru unire, cât și discuțiile viitoare între cele două țări. În concluzie, unirea cu Republica Moldova rămâne un subiect controversat, iar viitorul acestei dezbateri va depinde de modul în care vor evolua relațiile bilaterale și de voința cetățenilor din ambele state.
Pe termen scurt, este crucial ca liderii politici din România și Moldova să continue dialogul și să exploreze opțiuni care să contribuie la integrarea europeană a Moldovei, indiferent de rezultatul unui eventual referendum.