Acțiuni legale împotriva deciziilor europene
Pe 26 ianuarie 2026, ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a anunțat intenția Ungariei de a da în judecată Uniunea Europeană la Curtea de Justiție a UE, imediat ce decizia privind REPowerEU va fi oficializată. Szijjártó a caracterizat această măsură drept un "truc juridic" și a subliniat că interdicția de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului național al Ungariei, având potențialul de a crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare. „Vom folosi toate mijloacele legale pentru a anula această decizie”, a declarat acesta, conform unui mesaj publicat pe rețelele sociale.
În aceeași zi, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a confirmat că Slovacia va urma un parcurs similar, intenționând să conteste decizia Uniunii Europene. Blanár a afirmat că „nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. Aceasta evidențiază o poziție comună între cele două state membre, care consideră că regulile impuse de UE nu țin cont de nevoile economice și energetice ale națiunilor respective.
Decizia recentă a Uniunii Europene, adoptată de parlamentarii și liderii UE în decembrie 2025, prevede încetarea tuturor achizițiilor de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027. De asemenea, un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai devreme în acest an. Această măsură a fost justificată de oficiali europeni ca un pas necesar în contextul geopolitic actual, având în vedere invazia Ucrainei de către Rusia și necesitatea de a reduce dependența de combustibilii fosili rusești.
Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va realiza în mod etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi oprite până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, există posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care se confruntă cu dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.
Această decizie a generat controverse, iar Ungaria și Slovacia își argumentează poziția prin referirea la faptul că dependența de gaze rusești este crucială pentru economiile lor. De exemplu, în 2025, aproximativ 60% din gazul consumat în Ungaria provenea din Rusia, conform datelor de la Oficiul Național de Statistică al Ungariei (KSH). Această statistică subliniază dificultățile cu care se confruntă aceste țări în implementarea măsurilor propuse de UE fără a afecta grav consumatorii și economia locală.
Criticii măsurilor europene susțin că acestea sunt insuficient adaptate la realitățile economice ale statelor membre cu economii mai vulnerabile. În contrast, susținătorii acestor decizii consideră că este esențial ca Uniunea Europeană să rămână unită în fața provocărilor geopolitice și să reducă dependența de resursele energetice rusești.
În concluzie, acțiunile legale anunțate de Ungaria și Slovacia subliniază tensiunile dintre statele membre și Uniunea Europeană în contextul măsurilor de securitate energetică.
Este de așteptat ca aceste dispute legale să influențeze discuțiile viitoare din cadrul UE și să determine posibile ajustări ale politicilor energetice, în funcție de evoluția situației geopolitice și economice din regiune.