Măsuri urgente recomandate de OCDE
România se află printre țările cu cel mai ridicat consum de alcool și cu tipare periculoase de consum, iar băutura a cauzat 5% din decesele din 2021, procent peste media țărilor care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), arată raportul „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”. "Este esențial ca România să implementeze măsuri eficiente pentru a reduce consumul nociv de alcool și pentru a proteja sănătatea publică", a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității evitabile în rândul țărilor OCDE, ceea ce indică persistența unor deficiențe structurale în domeniul sănătății publice și al sistemului de asistență medicală. Mortalitatea prin cauze prevenibile – care pot fi evitate prin strategii eficiente de sănătate publică și prevenție primară – a fost de 251 decese la 100.000 de locuitori, depășind media OCDE (145 decese) și media statelor UE vecine (179 decese). În mod similar, mortalitatea prin cauze tratabile – care pot fi evitate prin intervenții medicale adecvate, inclusiv screening și tratament – a fost cea mai ridicată dintre țările OCDE, atingând 179 decese la 100.000 de locuitori.
Consumul de alcool a fost responsabil pentru 5% din totalul deceselor înregistrate în România în anul 2021, o proporție superioară mediei OCDE – 3% – potrivit Institute for Health Metrics and Evaluation, 2024. În anul 2023, consumul mediu de alcool în rândul adulților din România a fost de 12,3 litri alcool pur per capita, nivel mai ridicat comparativ cu alte state din aceeași regiune, precum Cehia (11,2 litri), Ungaria (10,3 litri) și Polonia (10,0 litri), și semnificativ peste media OCDE (8,5 litri).
Consumul de alcool a înregistrat o tendință ascendentă în ultimul deceniu, cu o creștere de aproximativ 30% între anii 2013 și 2023. Creșterea a fost deosebit de accentuată în perioada post-pandemică, consumul mediu majorându-se cu aproximativ 2 litri alcool pur per capita între 2020 și 2023. În anul 2019, 11% din populația României a raportat consum episodic excesiv cel puțin o dată pe săptămână, aceasta fiind cea mai ridicată proporție dintre țările OCDE. Diferențele de gen sunt marcante: acest tip de consum a fost de aproape opt ori mai frecvent la bărbați decât la femei (20% versus 3%) (Eurostat, 2024).
România nu dispune de o politică națională robustă în domeniul reducerii consumului nociv de alcool. Deși sunt aplicate intervenții scurte realizate de medicii de familie și reguli de toleranță zero pentru conducerea sub influența alcoolului, persistă lacune semnificative în cadrul de politici publice, având în vedere povara majoră a bolilor și deceselor asociate consumului de alcool.
Pentru consolidarea politicilor privind alcoolul și îmbunătățirea stării de sănătate a populației, România ar trebui să ia în considerare implementarea unor măsuri suplimentare recunoscute ca eficiente și cost-eficiente (OCDE, 2021), precum: aplicarea unor măsuri fiscale suplimentare, inclusiv introducerea unui preț minim per unitate de alcool; înăsprirea sancțiunilor pentru conducerea sub influența alcoolului, în vederea reducerii accidentelor rutiere și traumatismelor asociate; reglementarea mai strictă a disponibilității alcoolului, inclusiv interzicerea vânzării în benzinării; limitarea și controlul marketingului alcoolului orientat către copii și adolescenți, inclusiv în mediul online și pe rețelele sociale; îmbunătățirea implementării screeningului și consilierii în asistența medicală primară pentru persoanele cu consum excesiv sau problematic de alcool.
Mortalitatea evitabilă ridicată și factorii de risc asociați impun consolidarea infrastructurii sanitare și a politicilor de sănătate publică.