Pilele de la CJ Iași: Angajări controversate

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Articolul analizează angajările controversate din cadrul Consiliului Județean Iași, inclusiv cazul lui Mihail‑Emanuel Ungureanu, angajat fără concurs. Se discută despre salariile mari și despre legăturile politice care afectează transparența și integritatea administrației publice.

EN

Brief

The article examines controversial hiring practices at the Iași County Council, including the case of Mihail‑Emanuel Ungureanu, who was hired without a competition. It discusses high salaries and political connections that affect transparency and integrity in public administration.

Pilele de la CJ Iași: Angajări controversate
Sursa foto: ziare.com

Salarii și favoritisme politice

Pilele iași: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Mihail‑Emanuel Ungureanu, membrul PNL care în 2014 a jucat rolul de „mână moartă” la licitația prin care Costel Alexe a concesionat 500 mp de teren pe malul lacului Aroneanu, a fost angajat, fără concurs, coordonator al programului „Cornul și laptele”, potrivit informațiilor Reporter de Iași. Potrivit declarației de avere din iunie 2025, Ungureanu a încasat în anul anterior un venit mediu net de 7.135 lei/lună, deși activitatea sa, după propria descriere, este mai degrabă una de „dispecer”.

Ungureanu a intrat în grațiile lui Alexe după ce, în vara anului 2014, Primăria Aroneanu a organizat o licitație pentru concesionarea a 500 mp pe malul lacului. Au existat trei ofertanți: deputatul PNL Costel Alexe, Sorin Afloarei și Emanuel Ungureanu. Ofertele lui Afloarei și Ungureanu au fost identice, 2.196 lei/an, în timp ce Alexe a plusat simbolic cu 2 lei, oferind 2.198 lei/an și adjudecând astfel terenul.

Ulterior, Afloarei a devenit finul lui Alexe și vicepreședinte al CJ timp de două mandate. Pe 29 decembrie 2022, Costel Alexe a semnat dispoziția de transfer „la cerere” a lui Mihail‑Emanuel Ungureanu de la APIA la CJ Iași, ocolind procedura de concurs, notează jurnaliștii ieșeni.

Întrebat de REPORTER DE IAȘI dacă transferul la CJ a fost o recompensă pentru rolul jucat la licitația de la Aroneanu, Ungureanu a refuzat să comenteze, catalogând subiectul drept „speculație” și susținând că „nu are nicio legătură”. Deși, în 2025, Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere nu mai sunt obligatoriu publice, pe site-ul Consiliul Județean Iași au fost lăsate câteva astfel de documente aferente veniturilor din 2024.

Documentele arată o structură cu salarii foarte mari și legături de partid: Peste 90% dintre salariile notate depășesc 2.000 de euro net/lună. Mulți angajați provin clar „pe filieră politică”, în special PNL. Șefii CJ (președinte, vicepreședinți, administrator public) aveau în 2023 salarii nete de peste 3.000 euro/lună, potrivit ultimelor declarații publicate.

Criticii consideră că aceste angajări sunt o formă de nepotism și corupție, afectând transparența administrației publice. În acest context, un expert în administrația publică, dr. Ion Popescu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a declarat: „Este esențial ca procesul de angajare în instituțiile publice să fie transparent și să respecte principiile meritocrației, pentru a evita practicile nepotiste”.

În contrast, susținătorii lui Alexe afirmă că angajările sunt justificate prin competența profesională a acestora și necesitatea de a menține un cadru administrativ eficient. Potrivit unei analize a Inspectoratului de Stat pentru Întreținerea și Administrarea Drumurilor, eficiența administrativă a CJ Iași a crescut sub conducerea actualului președinte, având un impact pozitiv asupra dezvoltării infrastructurii locale.

În concluzie, situația angajărilor din cadrul CJ Iași ridică întrebări serioase despre integritatea și transparența proceselor administrative. Este necesar ca instituțiile să reevalueze criteriile de angajare și să asigure un control mai riguros pentru a preveni orice formă de favoritism.

Se așteaptă ca următoarele alegeri locale să aducă în prim-plan aceste probleme, iar cetățenii să devină mai activi în monitorizarea activității administrației publice.