Strategie de descurajare estică
NATO își întărește flancul estic printr-un plan ambițios care implică armament suplimentar și sisteme automatizate, fără prezență umană directă, la frontierele cu Rusia și Belarus. În următorii doi ani, Alianța va implementa o strategie menită să consolideze apărarea și să descurajeze orice tentativă de agresiune. Informațiile au fost confirmate de generalul de brigadă german Thomas Löwin, din cadrul Bundeswehrului, într-un interviu pentru publicația Welt am Sonntag. Oficialul este primul reprezentant NATO de rang înalt care vorbește public despre noua doctrină de apărare, denumită Eastern Flank Deterrence Line (EFDL) – Linia de descurajare de pe flancul estic.
Potrivit lui Löwin, planul ar putea fi pus în practică până la sfârșitul anului 2027, în funcție de resursele disponibile. „Vom vedea stocuri de armament considerabil mai mari decât până acum în statele NATO care se învecinează cu Rusia”, a declarat generalul, care este adjunct al șefului de stat major pentru operațiuni în cadrul Comandamentului Terestru NATO din Izmir. Aceste depozite vor conține atât arme, cât și muniție, menite să alimenteze rapid sistemele automatizate de apărare, dar și să echipeze unitățile NATO în caz de criză. Obiectivul strategiei este construirea unui sistem defensiv complex, cu mai multe straturi de protecție, de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus.
„Nu ne bazăm doar pe forțele convenționale. Vom integra obstacole, senzori și tehnologii de ultimă generație pentru a forma o zonă robotizată sau automatizată, pe care adversarul va trebui să o traverseze înainte de orice manevră ofensivă”, a explicat Löwin. În prima fază a unui atac, tehnologia bazată pe senzori și armamentul automatizat va fi esențială pentru a încetini sau bloca înaintarea trupelor ruse, reducând simultan expunerea militarilor NATO. În această regiune, prezența trupelor va fi, în mare parte, minimă.
Inițiativa se înscrie într-un efort mai amplu de întărire a securității europene. În luna octombrie, Comisia Europeană a propus un plan de consolidare a apărării, vizând contracararea amenințărilor venite din aer, mare sau spațiu, inclusiv atacuri cu drone. În paralel, UE explorează formarea unei „alianțe a dronelor” împreună cu Ucraina, care ar putea deveni operațională la începutul acestui an. Polonia, la rândul său, a anunțat dezvoltarea unui sistem propriu de apărare împotriva dronelor, independent de inițiativa europeană numită „zidul dronelor”.
Toate aceste măsuri reflectă o schimbare clară în arhitectura de securitate europeană, determinată de percepția unei amenințări pe termen lung din partea Rușiei. Implementarea unei zone robotizate pe flancul estic NATO ar putea schimba semnificativ modul în care Alianța asigură protecția frontierelor strategice.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că apărarea împotriva pericolului care vine din Rusia este realizată pe întreg flancul estic al NATO. Potrivit acestuia, și în România există o astfel de apărare, care se îmbunătățește de la o zi la alta. „În strategia României, Rusia rămâne un principal pericol şi al Europei”, a spus acesta, la o conferință de presă. Ministrul a fost întrebat, luni, într-o conferință de presă, despre informațiile apărute în presa internațională potrivit căror România, alături de alte state, ar urma să găzduiască zone automatizate ale NATO destinate apărării împotriva Rusiei.
„Este o informaţie mult prea generală. Apărare împotriva pericolului care vine din Rusia se întâmplă pe tot flancul estic. Există în momentul de faţă şi în România o astfel de apărare, apărare care se îmbunătăţeşte în fiecare zi şi parte din achiziţiile pe care le vom face prin SAFE, am anunţat proiecte de achiziţii pentru drone, apărare antiaeriană, sunt şi cu scopul acesta. Da, în strategia României, Rusia rămâne un principal pericol şi al Europei”, a explicat Miruță.
Miruță a fost întrebat și dacă NATO desfășoară teste ale unor echipamente automatizate în România. El a precizat că astfel de activități au loc doar în condiții oficiale, cu acordul armatei române și al statelor aliate implicate. „Nu se fac teste decât atunci când cele două armate sau Armata României şi armata ţării membre NATO care furnizează astfel de soluţii acceptă să integreze, se întâmplă într-un mod oficial. Nu se întâmplă nimic la modul ăsta, «să facem diverse teste, să vedem cum merg necunoscute»”, a declarat el.
Ministrul a adăugat că, în prezent, cooperarea dintre militarii români și cei ai statelor NATO este una profund integrată, inclusiv la nivel de comandă și comunicare. „Tot ce se întâmplă în România este sub coordonarea Armatei României, în colaborare cu statele membre NATO. Deja să ştiţi că nu mai este o linie foarte clară de demarcaţie.
Am văzut în centrele din România militari români care sunt comandaţi de un comandant de altă naţionalitate, membru NATO, am văzut comandanţi români care coordonează militari din alte ţări, membri NATO, am văzut militarii români care vorbesc limba engleză, limba franceză cu camarazi de-ai lor, nu mai este o chestiune extraordinar de marcantă, aşa, în aceste tipuri de activităţi”, a mai explicat acesta.