Analiza incidentului recent
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat astăzi cum a fost posibilă evadarea omului de afaceri turc Abdullah Atas din Penitenciarul Rahova, incident care a stârnit controverse în rândul autorităților și al opiniei publice. Într-o declarație acordată postului Digi 24, Marinescu a subliniat că specialiștii au studiat comportamentul deținutului înainte de a-i acorda permisia de ieșire. "Fără a încerca să justific această situație, aș vrea să vă spun că la nivelul sistemului penitenciar sunt mai multe persoane care beneficiază de astfel de permisii", a afirmat ministrul. Acesta a subliniat responsabilitatea expertizei în evaluarea riscurilor, menționând că, în cazul în care se va identifica o responsabilitate, se vor lua măsuri ferme.
Evadarea lui Abdullah Atas, condamnat definitiv în 2017 la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, a fost raportată pe 26 ianuarie 2026. Potrivit unui comunicat emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), Atas nu s-a întors în penitenciar după ce a beneficiat de o permisie în perioada 23-26 ianuarie. "La data de 26.01.2026, DGPMB a fost sesizată de către Penitenciarul Rahova despre faptul că un cetățean de naționalitatea turcă (Atas Abdullah) care este încarcerat pentru săvârșirea infracțiunii de omor a beneficiat de permisie în perioada 23-26.01.2026 și nu a mai revenit în penitenciar", se arată în anunțul Poliției Capitalei.
Penitenciarul Rahova a confirmat că, în jurul orei 10.05, s-a constat că deținutul Atas, în vârstă de 45 de ani, nu s-a întors din permisia de ieșire. Acesta a fost încarcerat în regim semi-deschis, având o conduită exemplară, fără antecedente penale. Autoritățile au demarat imediat căutări pentru localizarea sa, inclusiv verificarea la domiciliul său din orașul Voluntari. Potrivit legii, neprezentarea la ora stabilită din permisie este asimilată infracțiunii de evadare, sancționată cu închisoare de la șase luni la trei ani.
Reacțiile după acest incident au fost diverse. Pe de o parte, Ministerul Justiției a promis o anchetă detaliată pentru a evalua responsabilitatea experților care au aprobat permisia. Potrivit unui expert în drept penal, Dr. Elena Popescu, de la Universitatea din București, "este esențial ca aceste evaluări să fie riguroase, având în vedere gravitatea infracțiunilor pentru care deținuții sunt condamnați". De asemenea, mai mulți reprezentanți ai societății civile au cerut o revizuire a procedurilor de acordare a permisilor.
În contextul comparativ, incidentul nu este singular în România, având în vedere că, în trecut, au existat și alte cazuri de evadare din penitenciare, unele dintre ele fiind legate de lipsa de transparență în procesul de evaluare a riscurilor. De exemplu, în 2019, un alt deținut a evadat dintr-un penitenciar din Târgu Jiu, ceea ce a dus la controverse și reforme în sistemul penitenciar.
Criticii sistemului penitenciar susțin că aceste incidente arată lipsa de control și de evaluare a riscurilor în rândul deținuților care beneficiază de regimuri semi-deschise. În acest sens, ministrul Marinescu a promis că va lua măsuri stricte pentru a îmbunătăți procesul de evaluare a deținuților și a preîntâmpina astfel de situații în viitor. "Trebuie să ne asigurăm că persoanele care beneficiază de astfel de permisiuni sunt evaluate corespunzător și că riscurile sunt minimizate", a concluzionat acesta.
În concluzie, evadarea lui Abdullah Atas ridică întrebări serioase despre eficiența sistemului penitenciar și despre modul în care sunt gestionate permisiile de ieșire. Autoritățile trebuie să ia măsuri imediate pentru a îmbunătăți evaluarea deținuților și pentru a restabili încrederea publicului în sistemul de justiție.
O anchetă amănunțită este esențială pentru a identifica eventualele deficiențe și pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente în viitor.