Grecia cere înăsprirea pedepselor
Ministerul grec al migrației a anunțat sâmbătă, 24 ianuarie 2026, că a înaintat parlamentului un proiect de lege prin care „sancțiunile împotriva traficului ilegal de migranți vor fi înăsprite la toate nivelurile”, conform unei informări AFP, preluată de Agerpres. Proiectul introduce pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru traficanții de migranți și prevede, de asemenea, expulzarea imediată a migranților condamnați pentru diverse infracțiuni. În plus, propunerea cuprinde sancțiuni pentru asistența acordată migranților intrați clandestin în țară. Un alt aspect important al proiectului se referă la înăsprirea sancțiunilor împotriva activiștilor din organizațiile neguvernamentale, care ar putea fi urmăriți penal pentru trafic de migranți.
Criticile nu au întârziat să apară, un număr de 56 de ONG-uri, printre care filialele grecești ale organizațiilor „Medicii Lumii” și „Medici fără Frontiere”, au transmis o declarație comună în care cer retragerea imediată a unor articole din proiect. Aceste organizații susțin că măsurile propuse transformă contravențiile în infracțiuni pedepsite cu până la zece ani de închisoare și amenzi de zeci de mii de euro, ceea ce ar putea descuraja ajutorul oferit migranților.
Reprezentanții ONG-urilor afirmă că proiectul acordă prerogative excesive Ministerului pentru migrație, care ar putea decide să radieze o organizație din registrul ONG-urilor pe baza unor proceduri judiciare inițiate împotriva unui membru, fără a exista o condamnare definitivă. Această situație ar putea crea o atmosferă de teamă în rândul activiștilor și ar putea afecta grav capacitatea organizațiilor de a oferi ajutor umanitar.
Pe de altă parte, Ministerul migrației argumentează că scopul acestui proiect este de a promova și imigrația legală. Conform declarațiilor oficiale, se intenționează simplificarea procedurilor de recrutare pentru lucrătorii din țări terțe și crearea unui nou tip de viză pentru salariații din sectorul înaltelor tehnologii. De asemenea, ministerul plănuiește să elibereze permise de ședere pentru întreaga durată a studiilor în cazul studenților din țări terțe.
În plus, Ministerul va implementa programe de formare profesională pentru solicitanții de azil și refugiați în sectoare cu deficit de forță de muncă, precum construcțiile, agricultura și turismul, cu scopul de a-i integra mai eficient pe piața muncii. Această abordare ar putea contribui la o mai bună gestionare a migrației legale și la reducerea presiunii asupra sistemului de azil.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, Grecia se află într-o situație delicată în ceea ce privește migrația. În timp ce unele țări au adoptat politici mai deschise, Grecia a fost adesea criticată pentru abordările sale restrictive. Proiectul de lege actual vine într-un context în care migrarea ilegală rămâne o provocare majoră, iar autoritățile grecești încearcă să răspundă acestei probleme prin măsuri drastice.
Criticii subliniază că, în loc să se concentreze pe măsuri punitive, este esențial ca guvernul să dezvolte politici care să sprijine integrarea migranților și să abordeze cauzele profunde ale migrației. De asemenea, există temeri că măsurile de înăsprire a pedepselor ar putea avea un impact negativ asupra imaginii Greciei pe plan internațional, în special în rândul organizațiilor care apără drepturile omului.
În concluzie, proiectul de lege propus de Ministerul migrației al Greciei stârnește controverse și reacții mixte, punând în balanță securitatea națională și drepturile fundamentale ale migranților.
Următorii pași vor implica dezbateri intense în parlament, unde se va decide soarta acestui proiect și impactul său asupra politicii de migrație din Grecia.