Plan de restructurare aprobat
Guvernul României are în prezent un plan de restructurare pentru compania TAROM, aprobat de Comisia Europeană, care se va încheia la finalul anului 2026. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, sâmbătă, la Digi24, că acest plan include un buget alocat pentru achiziția de aeronave. TAROM este una dintre cele 22 de companii de stat care trebuie restructurate până la sfârșitul anului, conform jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). "Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri. În paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii", a adăugat Gheorghiu.
Vicepremierul a subliniat importanța TAROM-ului pentru societatea românească, menționând că "există o emoție la nivelul societății pentru această companie". Conform datelor oficiale, TAROM a înregistrat pierderi semnificative în ultimii ani, iar viitorul său depinde de implementarea cu succes a planului de restructurare. "Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe", a afirmat Oana Gheorghiu.
În ceea ce privește soluțiile pentru ieșirea din impas, vicepremierul nu a dat detalii precise, dar a lăsat să se înțeleagă că privatizarea TAROM nu este exclusă. "Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private", a spus ea. Această declarație vine în contextul în care guvernul român se confruntă cu critici asupra gestionării eficiente a companiilor de stat.
Expertul în domeniul aviației, Ion Bădescu, de la Universitatea din București, a comentat situația TAROM și necesitatea restructurării acesteia. Conform lui, "fără o intervenție rapidă și eficientă, TAROM riscă să devină o povară financiară pentru stat, în timp ce alte companii aeriene din Europa continuă să se dezvolte și să inoveze". Acesta a subliniat că, în comparație cu alte companii de stat din Uniunea Europeană, TAROM stagnează, ceea ce ar putea afecta competitivitatea sa pe piața aeriană.
Un alt expert, Alina Ionescu, consultant în domeniul transporturilor, a afirmat că privatizarea ar putea fi o soluție viabilă. "Este esențial ca statul să găsească un partener strategic care să aducă nu doar capital, ci și expertiză în managementul operațiunilor aeriene. Altfel, TAROM va continua să aibă probleme financiare", a declarat aceasta. De asemenea, ea a menționat că privatizarea ar putea permite companiei să devină mai flexibilă și adaptabilă la cerințele pieței.
În ceea ce privește impactul local, TAROM are o prezență importantă în mai multe județe din România, inclusiv București, Cluj și Timișoara. Aceste orașe beneficiază de pe urma activităților TAROM, atât din punct de vedere economic, cât și social, având în vedere că compania oferă locuri de muncă pentru numeroși angajați. De asemenea, o eventuală dispariție a TAROM ar putea duce la o scădere a conectivității regionale, afectând negativ turismul și afacerile locale.
Criticii guvernului sugerează că este nevoie de o reformă mai amplă în sectorul aviației, nu doar de o simplă restructurare a TAROM. Conform unui raport Eurostat din 2025, România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește pierderile financiare în sectorul aerian, ceea ce ridică întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a companiilor de stat din acest domeniu. Vicepremierul Gheorghiu a recunoscut că gestionarea TAROM-ului nu a fost una eficientă în trecut, dar a subliniat că guvernul actual își propune să îmbunătățească situația.
În concluzie, viitorul TAROM depinde de implementarea cu succes a planului de restructurare și de găsirea unor soluții viabile care să asigure sustenabilitatea companiei. Oana Gheorghiu a afirmat că este esențial ca statul român să aducă plusvaloare societății, nu să piardă resurse.
Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va evolua situația în următoarele luni și dacă privatizarea va deveni o opțiune reală pe masa deciziilor guvernamentale.