Contribuții culturale fundamentale
Despre Hermiona Asachi (1821-1900), se vorbește destul de puțin și, de cele mai multe ori, cu ocazii festive sau comemorative. A fost fiica unui istoric și profesor de elită român din Principatul Moldovei, precum și soția unui mare istoric francez. Tatăl se numea Gheorghe Asachi, iar soțul se numea Edgar Quinet. Amândurora, România modernă le datorează enorm: prin faptul că au fost tatăl, respectiv soțul unei intelectuale ca Hermiona (Hermione) Asachi-Quinet și pentru că unul a desșteptat România prin educație, iar celălalt a promovat idealul național românesc în Europa.
Hermiona Asachi este o personalitate a vieții culturale românești născută la 16 decembrie 1821 în Viena. Tatăl său a fost marele om de cultură și istoric Gheorghe Asachi. Ea a urmat drumul obișuit al unei fiice de boier, căsătorindu-se la 18 ani, deci în 1839, cu un boier, Alexandru Moruzi. Cei doi nu s-au înțeles, așa că tânăra se va despărți și va pleca în Franța, unde spiritul revoluționar creștea în intensitate.
A avut o viață spectaculoasă, devenind femeie divorțată, dispusă să nu accepte compromisuri și nici moda vremii. A fost o pionieră a gândirii moderne românești. Mintea sa deschisă a făcut-o să se căsătorească în Franța în 1852, cu un soț, francez, istoricul Edgar Quinet (17 februarie 1803-27 martie 1875), celebru, catolic, ceea ce iar reprezenta o provocare în epocă.
Ajunsă la Paris, în 1845, Hermiona (alternativ Ermiona) Asachi se va integra în cercul viitorilor pașoptiști. După eșecul revoluției europene de la 1848-1849, Hermiona Asachi va continua să susțină cultural emanciparea Principatelor. În anul 1852, anul morții lui Nicolae Bălcescu, anul proclamării ca împărat a lui Napoleon al III-lea, Hermiona Asachi devine doamna Hermione Quinet, prin căsătoria cu marele prieten al românilor, francezul Edgar Quinet.
În perioada 1852-1870, soții Quinet s-au autoexilat în Belgia și Elveția, nefiind de acord cu politica împăratului Napoleon al III-lea. În Moldova, Hermiona Asachi a tradus în limba franceză operele marelui cărturar Gheorghe Asachi. A tradus numeroase lucrări celebre ale epocii scrise de autori străini contribuind și la popularizarea operei lui Benjamin Franklin. A semnat articole în „Albina Românească”, „Spicuitorul moldo-român”. Totodată, numele ei apare într-o impresionantă serie de scrisori către nume mari ale Franței, ca Victor Hugo, Louis Blanc, Jules Michelet.
Hermiona Asachi a scris lucrări de analiză teologică, pe baza Bibliei pentru tinerii din Moldova și Muntenia, a publicat experiențele exilului familiei Quinet, un izvor fundamental pentru cine vrea să înțeleagă evoluția Europei postpașoptiste. Hermiona Asachi a redat în scris aspectele unei jumătăți de veac cât a durat prietenia soțului său cu Jules Michelet, un alt susținător al cauzei românești.
Edgar Quinet a decedat la 27 martie 1875, la Versailles. Hermione i-a cinstit și i-a promovat memoria, încă 25 de ani. Ea a decedat la Paris, în data de 9 decembrie 1900.
Unirea Principatelor a fost tratată ca subiect de teatru și de film, fie prin evenimente premergătoare, fie chiar prin rememorarea evenimentului istoric fundamental în sine. Tudor Șoimaru a scris piesa „Povestea Unirii”. Aceasta a beneficiat de două adaptări, una de teatru în 1959, la un secol de la Unirea Principatelor și o a doua, la televiziune, la un secol de la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza în 1866.
Piesa de teatru s-a jucat la Iași, pe 24 ianuarie 1959. Ea a fost regizată de Miron Nicolaescu. Personajele istorice au fost jucate după cum urmează: Alexandru Ioan Cuza (Ion Schimbischi), Virginica Bălănescu (Josefina), Ion Buraga (Barbu Catargiu), Valeriu Burlacu (Lambrino).
Filmul, a cărui regie a fost semnată de către Eugen Todoran, i-a avut în distribuție, conform TVR 2, pe: Traian Stănescu (Alexandru Ioan Cuza), Ileana Cernat, Boris Ciornei, Gheorghe Cozorici (Moș Ion Roată), Ion Marinescu, Radu Panamarenco, Ion Pavlescu, Teofil Valcu, Costel Constantin, Tudor Gheorghe, Elena Albu, Adrian Georgescu, Matei Alexandru, George Oancea, Geo Costiniu, Ion Chelaru, Cornelia Pavlovici, Roxana Ionescu, Angela Ioan, Catalin Ciornei, Carmen Mihalache, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Gelu Nițu, Mirela Nicolau, George Ulmeni.
Actorii Gabriela Cuc, Marcel Iureș, Tamara Crețulescu, Gelu Nițu au avut rolurile principale. Filmul din 1979 prezintă momentul în care, în casa vistiernicului Alecu Balș, la 18 ianuarie 1847, a concertat marele pianist Franz Liszt. În timp ce partea conservatoare ieșeană vrea să tragă un maxim profit, partea revoluționar-unionistă dorește să popularizeze cauza națională. Se știe că Vasile Alecsandri și Costache Negri s-au văzut atunci cu Franz Liszt.
În film, Franz Liszt a fost interpretat atunci de către actorul Marcel Iureș. Gelu Nițu îl joacă pe Nicu Vernescu, un revoluționar unionist, iar Tamara Crețulescu o joacă pe Hermione Asachi, fiica marelui om de cultură Gheorghe Asachi și soția marelui istoric francez prieten al românilor, Edgar Quinet.
Piesa a fost regizată de către Eugen Todoran. Piesa a utilizat ca sursă de inspirație opera „Cuza Vodă” scrisă de către Mircea Ștefănescu. Au jucat actorii: Costel Constantin (Alexandru Ioan Cuza), Florina Cercel, Florin Scărlătescu, George Motoi, Cornel Coman, Ion Focșa, Ileana Cernat, Emil Hossu.
Filmul „Rug și flacără” a fost regizat în 1980 de Adrian Petringenaru, care a semnat și scenariul. Filmul privește situația de după Unire, când se consolida unificarea internă. Este abordată curajos latura implicării masoneriei în activitatea revoluționară și unionistă. Este prezentată asasinarea premierului conservator Barbu Catargiu în 1862.
Alexandru Ioan Cuza, domnitor, este jucat de actorul Florin Piersic. El are grijă să evite acțiunile revoluționarului Frygyessi pe teritoriul Principatelor care dorea ca de aici să se facă mai multe acțiuni revoluționare, implicit o insurecție poloneză. În film, francmasoneria îl trimite pe Alexandru Botta, jucat de Ion Caramitru, să participe la asasinarea lui Catargiu.
Filmul insistă pe dorința lui Cuza de a evita transformarea Principatelor Unite într-un teatru de luptă. Actorii Ion Schimbischi, Traian Stănescu, Costel Constantin, Florin Piersic l-au interpretat pe Florin Piersic.
Cu ocazia Zilei Unirii, cel puțin filmul TV din 1966 și cele două filme artistice din 1979 și 1980 pot fi urmărite în mediul on-line.