Cine va prelua șefia SRI şi SIE în 2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Discuțiile privind conducerea SRI și SIE continuă, președintele Nicușor Dan afirmând că numele vehiculate în presă nu sunt corecte. Există propuneri din partea PNL și PSD pentru aceste poziții, iar Dan subliniază importanța separării politicii de securitate de influențele politice.

EN

Brief

Discussions regarding the leadership of SRI and SIE are ongoing, with President Nicușor Dan stating that the names circulated in the press are inaccurate. Proposals from PNL and PSD are emerging for these positions, with Dan emphasizing the need to separate security policy from political influences.

Cine va prelua șefia SRI şi SIE în 2026
Sursa foto: evz.ro

Nominalizări și comentarii recente

Cine prelua reprezintă subiectul principal al acestui articol. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat, pe 24 ianuarie 2026, că numele vehiculate în presă privind nominalizările pentru conducerea SRI şi SIE nu sunt în creierul lui. Întrebat despre posibilele candidaturi, el a menționat că nu are nicio legătură cu persoanele discutate în mass-media. "Tot ce vreau să vă spun, toate numele pe care le-am văzut cu toţii în presă nu au vreo legătură cu realitatea sau cu creierul meu. O să vedeţi după ce discuţiile se vor termina", a declarat Nicuşor Dan la Iași, după participarea la Ziua Unirii Principatelor Române.

În ceea ce privește SIE, se vehiculează numele lui Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne și prim-vicepreședinte al PNL, precum și al președintelui Senatului, Mircea Abrudean, susținut tot de PNL. De partea PSD, sunt menționate nume precum Vasile Dâncu, fost ministru al Apărării, și Claudiu Manda, liderul PSD Dolj. Alexandru Petrescu, președintele ASF, ar putea fi, de asemenea, pe lista scurtă. Conform unor surse politice, favorit ar fi diplomat de carieră Marius Lazurcă.

Întrebat dacă viitorii conducători ai celor două servicii vor fi persoane din zona politică, preşedintele a răspuns scurt: „E posibil”, fără a oferi alte detalii. Această afirmație a stârnit discuții în rândul analiștilor politici, care subliniază riscurile și beneficiile implicării politice în conducerea serviciilor de informații. Potrivit expertului în securitate națională, Iulian Fota, „implicarea politică poate duce la o mai bună coordonare între instituții, dar poate compromite, de asemenea, obiectivitatea și integritatea acestor servicii”.

Pe de altă parte, Nicolae Timofti, profesor de științe politice, consideră că „este esențial ca viitorii lideri să fie aleși pe baza competenței, nu a apartenenței politice”. Această dezbatere scoate în evidență tensiunea dintre necesitatea de stabilitate politică și cerințele de profesionalism în structurile de securitate.

În plus, Nicuşor Dan a abordat și subiectul deplasărilor externe, respingând criticile referitoare la lipsa sa de la Forumul Economic Mondial de la Davos. El a explicat că este esenţial să se facă diferenţa între mesajele politice și „chestiunile serioase” care produc rezultate concrete pentru România. "Să separăm tot timpul chestiunile serioase de 'floricele', de metafore, de cuvinte care pot să fie în aceeaşi propoziţie. Încerc să folosesc deplasările externe pentru a obţine lucruri pentru România", a afirmat preşedintele.

Nicuşor Dan a dat exemplul discuţiilor avute în urmă cu două luni în cadrul Comunităţii Politice Europene cu prim-ministrul Armeniei, arătând că diplomaţia trebuie completată de strategii economice clare. „Care e planul nostru economic pentru Armenia cu care să mergem mai departe? Deci de asta încercăm să folosim timpul ăsta, ca să construim substanţă astfel încât când ne ducem, să ne ducem în Caucaz, să vizităm ţările din Caucaz, cu un plan economic care să aducă nişte miliarde României. Acesta este, în opinia mea, job-ul meu”, a explicat şeful statului.

În concluzie, discuțiile privind noua conducere a SRI și SIE sunt încă în desfășurare, iar Nicuşor Dan subliniază necesitatea de a separa politicile de securitate de influențele politice. Ceea ce va urma depinde de negocierile interne și de modul în care partidele politice vor decide să-și susțină candidații.

Este crucial ca aceste nominalizări să reflecte nu doar interesele politice, ci și nevoile de securitate ale României într-un context regional tot mai complex.