Declarații la Bruxelles
Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, 22 ianuarie 2026, că scenariul unirii României cu Republica Moldova ar fi posibil în momentul în care o majoritate din Republica Moldova va dori unirea, dar pentru moment "nu suntem acolo". Această afirmație a fost făcută la sosirea sa la Bruxelles, unde a participat la Consiliul European informal. Dan a subliniat că, deși unirea ar putea aduce beneficii, nu există în prezent o voință politică majoritară în Republica Moldova pentru o astfel de decizie. "În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment, nu suntem acolo", a spus el.
Declarațiile lui Nicușor Dan vin într-un context regional tensionat, unde relațiile dintre Republica Moldova și Rusia rămân complicate. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost de acord cu evaluarea lui Dan, subliniind că unirea ar putea asigura țării sale stabilitate și apartenență la valorile europene. În cadrul unei conferințe de presă, Sandu a afirmat că nu a discutat despre unire cu liderii europeni, ci se concentrează pe procesul de aderare la Uniunea Europeană. "Republica Moldova trebuie să rămână parte a lumii libere și să trăiască în pace", a adăugat ea.
Potrivit unui sondaj realizat de IMAS în 2025, doar 20% dintre cetățenii moldoveni susțin unirea cu România, în timp ce 60% preferă integrarea europeană. Aceasta reflectă o tendință generală a opiniei publice, care arată că, în ciuda legăturilor culturale și istorice puternice între cele două țări, majoritatea populației din Republica Moldova nu vede unirea ca o soluție viabilă în prezent. Conform aceluiași sondaj, 15% dintre respondenți au declarat că nu sunt interesați de integrarea în Uniunea Europeană sau de unirea cu România.
Criticii acestui scenariu, inclusiv analiști și politicieni din opoziție, susțin că o discuție prematură despre unire ar putea destabiliza situația internă din Republica Moldova și ar putea alimenta tensiunile cu Rusia. Expertul în politică externă, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea din București, a declarat: "Este esențial ca Republica Moldova să își prioritizeze stabilitatea internă și integrarea europeană, fără a provoca reacții negative din partea Moscovei".
În contrast, susținătorii unirii argumentează că unirea ar putea oferi Republicii Moldova o garanție de securitate și ar putea accelera reformele necesare pentru integrarea europeană. "România ar putea acționa ca un scut pentru Moldova în fața amenințărilor externe", a afirmat politologul Cristian Ducu, de la Institutul pentru Politici Publice.
Comparativ cu alte țări din regiune, cum ar fi Ucraina, care a făcut pași semnificativi spre integrarea în Uniunea Europeană după conflictul cu Rusia, Moldova pare să fie într-o situație mai delicată. Deși are aspirații europene, țara se confruntă cu provocări interne și externe care complică procesul de integrare. Uniunea Europeană a subliniat importanța reformelor interne în Moldova, dar și necesitatea stabilității politice.
În concluzie, deși discuțiile despre unirea cu România pot fi tentante pentru unii, realitatea politică din Republica Moldova sugerează că o astfel de decizie nu este imminentă. Aderarea la Uniunea Europeană rămâne prioritatea principală pentru actuala conducere, iar consolidarea instituțiilor democratice ar putea fi cheia pentru a aborda eventualele aspirații unioniste în viitor.
Este important ca atât România, cât și Republica Moldova să continue dialogul pentru a găsi soluții viabile care să asigure stabilitatea și dezvoltarea comună a regiunii.