Judecătorul Alin Ene, CSM, dezvăluie costurile dosarelor

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Judecătorul Alin Ene a dezvăluit că, în 2024, costul mediu pe care statul îl plătește pentru soluționarea unui dosar este de 126 de lei. Aceasta analiză vine în contextul criticilor privind salariile și pensiile magistraților, subliniind nevoia de a reconsidera valoarea justiției. Ene solicită o reflecție asupra costurilor totale pe care cetățenii le suportă în procesele judiciare.

EN

Brief

Judge Alin Ene revealed that in 2024, the average cost paid by the state for resolving a case is 126 lei. This analysis comes amid criticism of judges' salaries and pensions, highlighting the need to reassess the value of justice. Ene calls for reflection on the total costs that citizens incur in legal processes.

Judecătorul Alin Ene, CSM, dezvăluie costurile dosarelor
Sursa foto: ziare.com

Analiza salariilor magistraților

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a adus în atenția publicului costurile pe care statul le suportă pentru soluționarea dosarelor în România. Potrivit unei postări pe rețelele sociale, Ene a calculat că un judecător încasează, în medie, 126 de lei pentru fiecare dosar soluționat, în condițiile în care venitul net anual al unui judecător este de aproximativ 135.156 lei. Aceasta dezvăluire vine pe fondul criticilor frecvente la adresa salariilor și pensiilor magistraților, despre care se afirmă că sunt excesive în raport cu restul populației.

„Au curs multe rânduri despre 'salariile uriașe' și sporurile enorme din Justiție. Iată cifrele din fluturașul de salariu al unui judecător definitiv de la o judecătorie din România: Venit net lunar (cu toate sporurile 'nenumărate' incluse): 11.263 de lei. Venit net anual: 135.156 lei”, a declarat Ene. Conform datelor furnizate de acesta, în anul 2024, 1.918.083 de dosare au fost soluționate de 1.796 de judecători, rezultând o medie de aproximativ 1.068 de dosare pe judecător pe an.

Această analiză a fost întărită de datele oficiale ale Ministerului Justiției, care indică că numărul total de dosare gestionate depășește 2,7 milioane. Ene a subliniat că, în ciuda percepției populare, judecătorii nu beneficiază de salarii exorbitante în raport cu volumul de muncă pe care îl desfășoară. Judecătorul a adăugat că, în realitate, costul mediu pe care statul îl plătește pentru soluționarea unui dosar este comparabil cu prețurile unor servicii de bază, cum ar fi o masă la un fast-food sau o oră de manoperă la un service auto.

Ene continuă să puncteze că aceste statistici ar trebui să schimbe percepția publică asupra salariilor judecătorilor. „Când afli că statul plătește 126 de lei pentru ca un judecător să îți rezolve dosarul, îți dai seama CÂT DE FALSĂ ESTE POVESTEA DESPRE 'salariile uriașe'. Nu justiția este problema, ci campania bine organizată de a o face să pară un moft scump, deși costă cât o ieșire banală în oraș”, a afirmat judecătorul.

În plus, judecătorul a solicitat cetățenilor să reflecteze asupra costurilor pe care le suportă în procesul judiciar, inclusiv taxe de timbru, onorarii pentru avocați și costuri de deplasare, întrebând retoric: „Cât ați plătit într-un singur dosar pentru proceduri prealabile, taxă de timbru, avocat, expert, notar, executor judecătoresc?”. Această discuție evidențiază nu doar percepția despre salariile magistraților, ci și despre valoarea reală a justiției pentru cetățeni.

Într-o altă parte a discuției, Ene a adus în atenție și pensiile speciale ale magistraților, cea mai mare ajungând la 69.343 de lei brut, cu o parte semnificativă provenind din bugetul de stat. Potrivit unor surse, aceste pensii sunt frecvent criticate, dar Ene a subliniat că nu acest aspect este subiectul principal al discuției.

În concluzie, Alin Ene a subliniat nevoia de a privi justiția ca pe o investiție în societate, nu ca pe o cheltuială inutilă. „CINE CÂȘTIGĂ atunci când tu crezi că munca unui judecător este o cheltuială inutilă, iar nu o garanție a libertății tale?”, a întrebat el, invitând la o reflecție mai profundă asupra valorii sistemului judiciar și a rolului său esențial în societate.

Această problemă a salariilor și pensiilor judecătorilor este una complexă, iar analiza făcută de Ene ar putea contribui la o înțelegere mai bună a provocărilor cu care se confruntă justiția în România.

Este esențial ca discuția să se axeze pe date și fapte concrete, nu pe percepții și stereotipuri, pentru a putea găsi soluții viabile pentru îmbunătățirea sistemului judiciar românesc.