Tensiuni din cauza Groenlandei
Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat vineri că a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că alianța trebuie să își consolideze securitatea în regiunea Arctică, după săptămâni de tensiuni generate de amenințarea președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda. Guvernele Danemarcei și Groenlandei – teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză – insistă că statutul de suveranitate al insulei nu este negociabil, însă au precizat că sunt deschise discuțiilor pe o gamă largă de alte subiecte, notează Reuters. Trump a afirmat joi că a obținut acces total și permanent al Statelor Unite la Groenlanda, în urma discuțiilor cu Mark Rutte. La rândul său, șeful NATO a declarat că aliații vor trebui să își intensifice eforturile pentru a contracara amenințările venite din partea Rusiei și Chinei în zona nordică.
„Suntem de acord că NATO trebuie să își sporească implicarea în Arctica. Apărarea și securitatea în Arctica reprezintă o chestiune care privește întreaga alianță”, a scris Frederiksen vineri într-o postare pe rețelele sociale, însoțită de o fotografie în care apare alături de Rutte, la Bruxelles. Mark Rutte a declarat că lucrează împreună cu lidera daneză pentru a consolida capacitatea de descurajare și apărare. Tot vineri, Mette Frederiksen urmează să se deplaseze în capitala Groenlandei, Nuuk, unde se va întâlni cu premierul insulei.
Ministrul danez de Externe a declarat vineri că diplomați din Danemarca și Statele Unite s-au întâlnit joi, la Washington, stabilind un plan privind pașii următori. „Nu vom comunica când vor avea loc aceste întâlniri (viitoare), pentru că ceea ce este necesar acum este să scoatem dramatismul din această situație… avem nevoie de un proces calm”, a declarat ministrul de Externe, Lars Løkke Rasmussen. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat joi că Mark Rutte și Donald Trump au convenit, la Forumul Economic Mondial de la Davos, asupra organizării unor noi discuții între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, privind actualizarea acordului din 1951 care reglementează accesul și prezența militară a SUA pe insula arctică.
După săptămâni de tensiuni, Danemarca a acceptat, de principiu, că NATO trebuie să consolideze securitatea în Arctica. Un acord a fost stabilit în urma unei întâlniri între premierul danez și secretarul general al NATO. Mette Frederiksen urmează să se vadă și cu omologul său din Groenlanda. Ieri, aceasta a anunțat că aliații NATO au convenit să mențină o „prezență permanentă” în Arctica, inclusiv în jurul Groenlandei fără să dea mai multe detalii.
O sursă familiarizată cu discuțiile de miercuri dintre Donald Trump și Mark Rutte a declarat că Statele Unite și Danemarca vor renegocia în mod special acordul lor de apărare din 1951 privind Groenlanda. Acest lucru ar putea permite Washingtonului să își extindă prezența militară, inclusiv capacitățile de apărare antirachetă, pe teritoriul aflat sub suveranitatea daneză. Președintele Finlandei a cerut ca un acord să fie schițat până în vară, la summitul NATO de la Ankara. „Ceea ce aș dori să văd este o cooperare mai strânsă cu ceea ce eu numesc A7, adică cele șapte țări arctice din NATO. Aceasta ar include cinci țări nordice plus Canada și Statele Unite, care sunt aliați apropiați. Într-o lume ideală am avea ceva gata până la summitul NATO de la Ankara și, practic, am propune un pachet care nu este diferit de pachetul care a fost prezentat la Haga privind 5%. Danemarca decide pentru Danemarca, Groenlanda decide pentru Groenlanda. Și pentru mine, aceasta a fost de la început o problemă de securitate, nu o problemă de suveranitate.
Și de aceea încercăm să creăm o rampă de acces prin care să putem consolida securitatea arctică cu o prezență americană puternică, deoarece îngrijorările lor cu privire la securitatea arctică, cred, sunt corecte”, a declarat Alexander Stubb, președintele Finlandei.