Anunț despre măsuri economice
Bolojan: fără reprezintă subiectul principal al acestui articol. Invitat la Radio România Actualități, premierul Ilie Bolojan a dat curs discuțiilor privind relansarea economică și reformarea administrației publice, într-o perioadă în care Guvernul încearcă să recâștige încrederea mediului de afaceri și a populației, după ani marcați de presiuni fiscale și dezechilibre bugetare. "Trebuie să închidem componenta de nedreptăți, pentru că, atâta timp cât nu se rezolvă aspectele care deranjează foarte mult oamenii, este greu să existe o încredere socială serioasă. În a doua jumătate a acestui an se vor vedea, treptat, efectele acestor măsuri. Asta înseamnă că va trebui să ne scadă inflația. Acest an este un an în care măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. Nu vor mai crește taxe și impozite, greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat", a declarat premierul Ilie Bolojan.
Mai mult, acesta a afirmat că presiunea ajustărilor bugetare nu va mai cădea pe mediul privat și pe populație, ci va fi preluată inclusiv de aparatul de stat, în contextul încheierii etapelor de corectare a deficitului, adăugând că România se va dezvolta în următorii ani dacă vom pune economia pe baze sănătoase. "Vor fi pachete care să stimuleze anumite domenii relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, prin măsuri de simplificare, debirocratizare și de scurtare a termenelor de avizare, precum și prin termene de sprijin, astfel încât să ne punem economia pe baze sănătoase, iar România să se dezvolte în următorii ani."
Potrivit premierului, obiectivul Guvernului este stabilizarea economică și crearea unor condiții care să permită dezvoltarea României pe termen mediu și lung, prin stimularea investițiilor și reducerea birocrației care încetinește proiectele economice. Ilie Bolojan a clarificat că aceste schimbări nu vizează întreaga populație activă, ci anumite categorii care se pensionează la vârste mult sub media europeană, precizând că sistemul actual nu mai poate fi susținut pe termen lung. "Creșterea vârstei de pensionare va fi adoptată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație", transmite Bolojan.
Referitor la vârsta de pensionare, premierul a anunțat că eventualele modificări vor fi reglementate ulterior, printr-un proiect separat de legislația privind reforma administrației. "Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani. Nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi." În altă ordine de idei, prim-ministrul României a comparat aceste "ajustări economice" cu tratarea unui om bolnav care trece prin "dureri și depune eforturi pentru a se vindeca după ce merge la medic".
În discuțiile purtate la Digi24, premierul a reiterat că anul acesta nu vor mai crește taxele, dar că este necesară corectarea unor nedreptăți și probleme sistemice. "Ceea ce trebuie să facem este să corectăm aceste nedreptăți care au fost acumulate și să mutăm și în nota de plată a acestei ajustări pe aparatul de stat. De ce este foarte important asta? În multe locuri aparatul de stat este supradimensionat. Aceasta este o realitate, se vede din analizele care au fost făcute pe instituții centrale, pe autorități locale și dacă nu se restrânge baza de la care se aplică eventuale creșteri de salarii din anii următori, nu facem altceva decât să amânăm rezolvarea unei probleme și să ajungem din nou, în anii care vor veni, la situații dificile."
Referitor la concediul de maternitate, Bolojan a spus că în Germania, durata acestuia este de un an, cu o indemnizație de 65%, în timp ce în România, durata concediului medical este de 2 ani, iar indemnizația este de 70%. Premierul a subliniat că tăierile au început cu mamele deoarece trebuie rezolvate problemele sistemice, nu strict într-o anumită categorie. "Una din problemele noastre sistemice, de exemplu, au fost scutirile, excepțiile, pe care le-am creat într-o grămadă de domenii.
Ori, gândiți-vă, de exemplu, dacă am hotărât la un moment dat că mașinile persoanelor cu dizabilități nu sunt impozitate, dacă mașinile electrice nu sunt impozitate… la un moment dat trebuie să ne întrebăm cine plătește impozite autorităților locale ca să asfalteze strada pe care circulă aceste mașini?"