Vladimir Putin estimează prețul Groenlandei

Prețul estimat de președintele rus Vladimir Putin pentru Groenlanda, insulă arctică pe care Statele Unite doresc să o achiziționeze, este între 200 de milioane și un miliard de dolari. Această declarație a fost făcută în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al Rusiei, convocată pe 20 ianuarie 2026. "Suprafața Groenlandei este puțin mai mare decât cea a Peninsulei Alaska, pe care Rusia a vândut-o Statelor Unite în secolul al XIX-lea. Asta înseamnă că, dacă o comparăm cu prețul achiziționării Alaskăi, prețul Groenlandei ar fi de aproximativ 200–250 de milioane de dolari", a afirmat Putin. El a adăugat că, ținând cont de prețurile aurului de la acea vreme, suma ar putea fi aproape de un miliard de dolari, subliniind că "cred că Statele Unite pot ajunge la această cifră".

Putin a evidențiat experiența istorică a Rusiei în această privință, amintind de vânzarea Alaskăi către Statele Unite în 1867 pentru suma de 7,2 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 158 de milioane de dolari la rata actuală. "Acest tip de tranzacție are rădăcini istorice", a spus el. În același timp, președintele rus a criticat modul în care Danemarca a gestionat Groenlanda, caracterizându-l ca fiind "destul de dur, ca să nu spunem crud".

Între timp, Donald Trump, președintele Statelor Unite, a declarat recent că echipa sa lucrează, împreună cu NATO, la un acord privind Groenlanda. La o conferință de presă susținută la Davos, el a descris planul ca fiind "cu adevărat fantastic". În acest context, surse din administrația americană au sugerat o propunere controversată: fiecare locuitor din Groenlanda ar putea primi câte 1 milion de dolari dacă ar vota pentru ca insula să devină parte a Statelor Unite. Aceasta ar însemna un cost total de aproximativ 57 miliarde de dolari, având în vedere că Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori.

Această idee a apărut după ce Trump a abandonat planurile de a folosi forța pentru a prelua insula. De asemenea, președintele american a declarat că "va fi găsită o soluție" și a subliniat că are o "relație foarte bună" cu Danemarca. În ciuda acestor declarații, oficialii ruși s-au abținut de la a critica posibila anexare a Groenlandei de către SUA, sugerând că insula nu ar face parte din Danemarca, un punct de vedere care ar putea să influențeze recunoașterea internațională a acțiunilor Rusiei în Ucraina.

Pe de altă parte, Putin a asigurat că Rusia nu are un interes în Groenlanda, spunând că această chestiune "nu ne privește". El a exprimat speranța că Washingtonul și Copenhaga vor ajunge la un acord favorabil în ceea ce privește viitorul insulei. Istoria și geopolitica din spatele discuțiilor privind Groenlanda reflectă tensiunile actuale din relațiile internaționale și complexitatea negocierilor teritoriale. Astfel, viitorul Groenlandei rămâne incert, iar impactul acestei situații se va resimți în relațiile dintre mari puteri precum Statele Unite și Rusia, dar și în cele dintre Danemarca și aceste națiuni.

În concluzie, discuțiile despre Groenlanda subliniază nu doar aspirațiile teritoriale ale SUA, ci și modul în care istoria influențează actualitatea geopolitică.

Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce soluții vor fi găsite de către părțile implicate.