Propuneri pentru apărare comună
Spania, o țară membră NATO, a îndemnat recent Uniunea Europeană să facă pași semnificativi în direcția creării unei armate comune, ca răspuns la provocările internaționale. Într-o declarație dată pe 22 ianuarie 2026, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că UE ar trebui să își integreze mai bine resursele și să mobilizeze o "coaliție de voință" pentru a face față amenințărilor externe. "Un efort comun ar fi mai eficient decât 27 de armate naționale separate", a subliniat Albares, subliniind necesitatea unei reacții unitare în fața provocărilor globale.
Albares a menționat, de asemenea, că îngrijorările legate de disponibilitatea cetățenilor europeni de a se mobiliza militar sunt o "dezbatere legitimă". Potrivit acestuia, șansele de a strânge o forță militară semnificativă la nivelul UE sunt mai mari decât dacă fiecare țară ar acționa separat. "Trebuie să demonstrăm că Europa nu este un loc care se va lăsa constrâns militar sau economic", a adăugat acesta.
Conceptul unei armate europene a fost propus pentru prima dată în 1951, în contextul Războiului Rece, dar a fost respins de Parlamentul Franței în 1954. Cu toate acestea, Albares a afirmat că generația actuală are responsabilitatea de a finaliza acest proiect, care a fost parte integrantă a originilor Uniunii Europene. Acesta a subliniat că, în contextul actual, o armată comună ar putea servi ca un deterrent împotriva provocărilor externe, inclusiv cele venite din partea unor state precum Rusia.
Declarațiile lui Albares vin în contextul unei reuniuni de urgență a liderilor UE, programată pentru aceeași zi la Bruxelles, pentru a discuta despre amenințările la adresa stabilității internaționale, inclusiv cele legate de Groenlanda. Un purtător de cuvânt al Consiliului European a confirmat că summitul va avea loc, în ciuda anunțurilor recente din partea președintelui american, Donald Trump, care a amenințat cu taxe vamale pentru țările europene care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli militare.
Criticii propunerii lui Albares ar putea argumenta că Spania, care a alocat în 2024 doar 1,28% din PIB pentru cheltuielile militare, nu poate să propună o armată comună fără a-și crește propriile contribuții. Premierul Pedro Sanchez a anunțat că acest procent va ajunge la 2% până la sfârșitul lui 2025, dar a refuzat ținta de 5% convenită de NATO, afirmând că aceasta ar necesita cheltuieli exorbitante.
"Trecerea de la 2% la 5% până în 2035 ar necesita cheltuieli suplimentare de 350 de miliarde de euro", a declarat Sanchez, argumentând că astfel de creșteri ar putea afecta grav economia țării. Aceasta scoate în evidență contradicțiile dintre apelurile pentru o apărare comună și realitățile financiare ale fiecărei națiuni în parte.
În același timp, președintele Trump a reiterat criticile la adresa țărilor NATO, inclusiv Spania, pentru cheltuielile militare insuficiente, amenințând cu măsuri punitive. "Este nedrept ca unele țări să beneficieze de securitatea oferită de NATO, fără a contribui în mod corespunzător", a declarat Trump, în contextul în care a insistat asupra creșterii cheltuielilor militare.
Reuniunea de la Bruxelles va reprezenta o oportunitate pentru liderii europeni de a discuta despre cum să răspundă provocărilor externe, dar și despre cum pot colabora pentru a întări apărarea comună. Albares a subliniat că, în ciuda provocărilor, este esențial ca Europa să rămână unită și să nu permită influențelor externe să dicteze politica de apărare.
Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut cum vor evolua colaborările în domeniul apărării între statele membre ale UE și ce impact va avea această propunere asupra relațiilor internaționale.
Albares a încheiat cu un apel la acțiune, subliniind că este timpul ca Europa să își asume responsabilitatea pentru propria apărare și să își consolideze cooperarea militară.