Singurele țări din UE care au aderat la „Consiliul pentru Pace”

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Uniunea Europeană se arată reticentă față de inițiativa lui Trump, "Consiliul pentru Pace", din care doar Ungaria și Bulgaria au aderat. Belgia a fost inclusă din greșeală pe lista statelor semnatare, iar oficialii belgieni au subliniat că nu au semnat tratatul. Această confuzie a ridicat întrebări cu privire la legitimitatea consiliului și la reacțiile europene față de propunerile americane.

EN

Brief

The EU shows reluctance towards Trump's 'Council for Peace', with only Hungary and Bulgaria signing the charter. Belgium was mistakenly included in the list of signatories, prompting officials to clarify that they did not join the treaty, raising questions about the council's legitimacy and European responses to US proposals.

Singurele țări din UE care au aderat la „Consiliul pentru Pace”
Sursa foto: digi24.ro

Confuzie între Belgia și Belarus

Singurele țări reprezintă subiectul principal al acestui articol. Statele Uniunii Europene manifestă reticențe serioase față de "Consiliul pentru Pace" lansat oficial joi, 22 ianuarie 2026, la forumul economic de la Davos de președintele american Donald Trump. Potrivit agențiilor Reuters și EFE, doar Ungaria și Bulgaria au semnat, până acum, "Carta" fondatoare a acestui consiliu, în care țările care doresc să devină membre permanente, adică să fie membre mai mult de trei ani, ar trebui să plătească din primul an o cotizație de un miliard de dolari. "Este o propunere care necesită o analiză atentă, având în vedere implicațiile sale pentru securitatea europeană", a declarat expertul în relații internaționale, Dr. Andrei Radu, de la Universitatea din București.

Casa Albă a publicat joi o listă cu 19 state semnatare ale respectivei Carte. Dintr-o eroare, pe listă se regăsește dintre țările UE și Belgia. Guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat acestui consiliu și că prezența Belgiei pe acea listă survine unei greșeli a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus. "Belgia nu a semnat tratatul Consiliului Păcii. Acest anunț este incorect. Ne dorim un răspuns european comun și coordonat", a afirmat ministrul de Externe belgian, Maxime Prévot.

Pe respectiva listă publicată de Casa Albă se mai regăsesc Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan. În total, Trump a trimis aproximativ 60 de invitații, inclusiv liderilor autoritari precum președintele rus Vladimir Putin, care a acceptat invitația, conform declarațiilor lui Trump.

Rolul inițial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuindu-i un rol mai larg în soluționarea conflictelor armate din întreaga lume. Criticii acestui consiliu, inclusiv analiști din cadrul Uniunii Europene, subliniază că o astfel de inițiativă ar putea submina eforturile internaționale de pace deja existente.

De asemenea, Belgia a fost unul dintre cele 21 din 27 de state membre ale UE care au primit o invitație la consiliu. Cu toate acestea, reprezentanții belgieni au declarat că nu se vor alătura în condițiile actuale, subliniind că au rezerve față de propunerea lui Trump. Dintre cele aproximativ 60 de țări invitate de SUA, 26 s-au alăturat până acum inițiativei, iar Bulgaria și Ungaria sunt singurele state membre ale UE care au semnat tratatul. România, de asemenea, se află pe lista țărilor care au primit invitația, dar nu este clar dacă va accepta.

Critici și susținători ai inițiativei au avut reacții mixte, iar discuțiile despre legitimitatea Consiliului pentru Pace continuă să fie un subiect de dezbatere intensă. În concluzie, confuzia dintre Belgia și Belarus subliniază provocările pe care le întâmpină SUA în crearea unui consiliu internațional eficient, dar și reticența statelor europene de a se alătura unor inițiative care ar putea risca să compromită standardele democratice și principiile de drept internațional.

Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua această situație și ce reacții vor avea celelalte state europene față de inițiativa lui Trump.