Criza apei devine critică
Într-un raport recent, Organizația Națiunilor Unite a avertizat că lumea a intrat într-o eră a "falimentului hidric global", o stare în care utilizarea pe termen lung a apei depășește capacitatea de refacere a resurselor de apă. Raportul a fost publicat de Institutul Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate (UNU-INWEH) pe 21 ianuarie 2026. "Stresul hidric și criza apei nu mai sunt descrieri suficiente ale noilor realități mondiale în materie de apă", a declarat Kaveh Madani, directorul UNU-INWEH și autor al raportului, conform AFP.
Acest document subliniază că decenii de supraexploatare, poluare, distrugere a mediului și presiune climatică au dus la o deteriorare semnificativă a sistemelor de apă, multe dintre ele fiind atât de afectate încât nu pot fi recuperate. "Falimentul apei" este definit ca o situație în care utilizarea resurselor de apă depășește capacitatea naturală de refacere, ducând la daune ireversibile asupra ecosistemelor. Aceasta se reflectă în scăderea marilor lacuri și în numărul tot mai mare de râuri care nu ajung la mare în anumite perioade ale anului.
Conform raportului, între 1970 și 2020, aproximativ 410 milioane de hectare de zone umede au dispărut, adică o suprafață aproape egală cu cea a Uniunii Europene. De asemenea, 70% din acviferele majore utilizate pentru apă potabilă și irigații înregistrează scăderi pe termen lung. Schimbările climatice au agravat situația, provocând pierderi semnificative ale maselor de gheață și ale apei de topire sezonieră, esențiale pentru milioane de oameni.
Madani a subliniat că nu toate țările au ajuns la un faliment hidric, dar fenomenul servește ca un semnal de alarmă pentru regândirea politicilor de gestionare a apei. "Guvernele trebuie să fie sincere și să declare falimentul astăzi, în loc să amâne această decizie", a spus el. Această abordare ar putea facilita implementarea unor măsuri mai eficiente pentru conservarea resurselor de apă.
Raportul se bazează pe date și statistici existente, dar nu oferă o evidență exhaustivă a tuturor problemelor legate de apă. De asemenea, se așteaptă ca un raport evaluat de colegi, ce va fi publicat în revista Water Resources Management, să propună o definiție oficială a "falimentului hidric". Tim Wainwright, directorul executiv al organizației caritabile WaterAid, a declarat că raportul "surprinde o realitate dură: criza mondială a apei a trecut de un punct fără întoarcere".
Unii experți din domeniul științelor mediului care nu au participat la elaborarea raportului au salutat atenția acordată problemei apei, dar au avertizat că situația globală variază considerabil. Aceștia susțin că o declarație generală ar putea ignora progresele realizate la nivel local și că este important să se recunoască și să se abordeze diversele realități ale crizei apei în diferite regiuni.
În concluzie, raportul ONU evidențiază o criză a apei care devine tot mai acută, necesitând acțiuni imediate și decizii politice clare. Este esențial ca guvernele să recunoască gravitatea situației și să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni deteriorarea și mai gravă a resurselor de apă.
În absența unor astfel de măsuri, consecințele ar putea fi devastatoare nu doar pentru mediul înconjurător, ci și pentru milioane de oameni care depind de aceste resurse vitale.