Excluderea României din legislația ucraineană
Nemulțumire rândul reprezintă subiectul principal al acestui articol. O nouă lege privind dobândirea şi păstrarea cetăţeniei ucrainene, intrată în vigoare începând cu data de 16 ianuarie 2026, stârneşte nemulţumire în comunitatea românească din Ucraina, scrie Agerpres. Actul normativ adoptat de autorităţile de la Kiev stipulează condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetăţenie. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Lista nu include şi România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina. În cazul acestor state, cetăţenii ucraineni pot dobândi a doua cetăţenie fără a fi obligaţi să renunţe la cetăţenia ucraineană. De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetăţeni ucraineni în procedură simplificată. Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraş consideră că decizia de a limita la cinci lista ţărilor pentru care este acceptată dubla cetăţenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autorităţile de la Kiev. "Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus, poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă”, a declarat, pentru Agerpres, Eugen Pătraş. Legea privind instituirea dreptului la cetăţenie multiplă a fost promulgată de preşedintele Volodimir Zelenski în luna iulie 2025, însă Guvernul de la Kiev a adoptat, pe 5 noiembrie 2025, lista statelor cu care va fi aplicată cetăţenia multiplă. "Se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi”, a transmis, atunci, Ministerul de Externe al Ucrainei. Criteriile luate în considerare la formarea listelor ţărilor „partenere” au fost următoarele: apartenenţa la Grupul celor Şapte (G7); apartenenţa la UE; aplicarea de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei; sprijin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei - poziţia în timpul votării în organizaţiile internaţionale; existenţa relaţiilor de parteneriat strategic sau de altă natură; nivelul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale; sprijinul financiar acordat Ucrainei; alte criterii care pot influenţa semnificativ asupra asigurării intereselor naţionale ale Ucrainei în domeniul politicii externe şi interne.
Partidul Social Democrat (PSD) solicită autorităților române competente să clarifice urgent motivele pentru care Ucraina a eliminat România de pe lista statelor pentru care este permisă dubla cetățenie. Potrivit reprezentanților partidului, această decizie vine în contrast cu sprijinul pe care România l-a oferit Ucrainei de la începutul războiului. Partidul Social Democrat cere implicarea rapidă a Ministerului Afacerilor Externe, a Administrației Prezidențiale și a Guvernului pentru a solicita explicații autorităților ucrainene. Social-democrații spun că măsura este „profund nedreaptă” și consideră că aceasta afectează comunitatea românească din Ucraina. "Această omisiune contrastează puternic cu sprijinul necondiționat oferit de România pe parcursul conflictului ruso-ucrainean și poate avea efecte negative inclusiv asupra procesului de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană. Este nedrept față de sacrificiile etnicilor români care au luptat pe frontul ucrainean”, se arată în comunicatul PSD. PSD subliniază că România a avut o atitudine corectă și constantă față de Ucraina, comparabilă cu cea a altor state europene precum Polonia, Cehia sau Germania, pentru care Ucraina permite acorduri de dublă cetățenie. Potrivit PSD, sentimentul de inechitate este accentuat de faptul că românii reprezintă a doua mare minoritate etnică din Ucraina. De asemenea, social-democrații insistă ca autoritățile române să intervină rapid pentru clarificarea acestei situații și să protejeze drepturile comunității românești din Ucraina. Intrarea în vigoare a noii legi privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene a generat nemulțumiri în rândul românilor din Ucraina. Actul normativ se aplică din 16 ianuarie 2026 și stabilește regulile pentru cetățenia multiplă. Legea prevede și lista statelor cu care Ucraina acceptă acorduri de dublă cetățenie. Sunt incluse Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. România nu se regăsește printre aceste țări, fapt care a stârnit nemulțumire în comunitatea românească. Cetățenii ucraineni din statele aflate pe listă pot obține o a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană.
În același timp, etnicii ucraineni din aceste țări pot dobândi cetățenia Ucrainei printr-o procedură simplificată.