Decizie a ICCJ, după amânări
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) ar urma să se pronunțe miercuri, 21 ianuarie 2026, după patru amânări, în cazul recursului în casație înaintat de fosta ministră a Sănătății, Sorina Pintea, condamnată la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit unor surse judiciare, această decizie este așteptată cu mare interes, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra imaginii instituției și asupra încrederii publicului în sistemul judiciar.
Pe 6 iunie 2025, Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Sorina Pintea pentru luare de mită, după ce procurorii DNA au demonstrat că aceasta ar fi pretins și primit sume de bani de la reprezentanții unei societăți comerciale, în calitate de manager al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare. Conform rechizitoriului, Pintea ar fi primit, printr-un intermediar, suma de 10.000 de euro și 120.000 lei, reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziție publică, încheiat în 2019.
La data de 1 octombrie 2025, ICCJ a admis, în principiu, cererea de recurs în casație depusă de fosta ministră, trimițând cauza pentru judecarea recursului unui complet de trei judecători. Aceasta a fost citată pentru termenul de judecată fixat inițial pentru 26 octombrie 2025, dar pronunțarea a fost amânată de patru ori, din diverse motive, inclusiv cereri de amânare formulate de apărătorii acesteia.
Sorina Pintea a fost condamnată la trei ani și jumătate de închisoare, iar instanța a decis, de asemenea, interzicerea ocupării unei funcții publice sau a unei funcții de manager într-un spital public pentru o perioadă de trei ani. De asemenea, a fost dispusă confiscarea sumei de 10.000 de euro, pe care Pintea a fost acuzată că a primit-o ilegal.
În perioada noiembrie 2019 - februarie 2020, Sorina Pintea a fost acuzată că ar fi solicitat aceste sume de bani, care nu i se cuveneau, în cadrul unui contract ce viza „proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculară și toracică” din Spitalul Județean de Urgență Baia Mare. Această situație a generat un val de reacții negative din partea opiniei publice, subliniind problemele de corupție din sistemul de sănătate românesc.
Pe 6 iunie 2025, polițiștii din Tăuții Măgherăuș au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii pentru Sorina Pintea, ceea ce a dus la creșterea presiunii asupra autorităților din domeniul justiției de a lua măsuri clare împotriva corupției. Această condamnare a fost privită ca un semn de întărire a luptei împotriva corupției în România, dar și ca o provocare constantă pentru sistemul judiciar.
La începutul anului 2020, Sorina Pintea a declarat că suferă de dermatomiozită, o boală rară, autoimună, care afectează pielea și mușchii. Această boală, care poate necesita tratamente complexe, a fost adusă în discuție în contextul procesului său, având în vedere implicațiile asupra stării sale de sănătate și a vieții sale personale.
Decizia ICCJ de miercuri va avea implicații semnificative, nu doar pentru Sorina Pintea, ci și pentru sistemul de sănătate și pentru percepția publicului asupra integrității funcționarilor publici. În funcție de hotărârea luată, se va putea observa în ce măsură autoritățile judiciare sunt dispuse să se alinieze standardelor internaționale în lupta împotriva corupției și abuzului de putere.
Pe de altă parte, este important de menționat că Sorina Pintea beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Această situație subliniază complexitatea cazurilor de corupție în România și necesitatea unei justiții transparente și echitabile care să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile statului.