Pedeapsă fără precedent în Japonia
O instanță japoneză l-a condamnat, miercuri, 21 ianuarie 2026, pe Tetsuya Yamagami, un bărbat de 45 de ani, la închisoare pe viață pentru uciderea fostului premier Shinzo Abe, un incident care a șocat națiunea în urmă cu trei ani și jumătate, transmite Reuters. "Acest incident a fost unul extrem de grav, fără precedent în istoria postbelică", a declarat procurorul responsabil de caz.
Yamagami a fost arestat pe loc în iulie 2022, după ce l-a împușcat mortal pe Abe cu o armă artizanală în timp ce acesta ținea un discurs electoral în orașul Nara, din vestul Japoniei. Abe, cel mai longeviv premier al țării, avea 67 de ani la momentul asasinării. Verdictul de vinovăție era aproape sigur, după ce Yamagami a recunoscut că l-a ucis pe Abe în prima audiere la Tribunalul districtual din Nara, în octombrie 2025, iar atenția s-a concentrat asupra severității pedepsei.
Procurorii au cerut luna trecută pedeapsa cu închisoarea pe viață, justificându-se prin gravitatea faptei. Deși nu mai era liderul Japoniei la momentul respectiv, Shinzo Abe a rămas o forță puternică și influentă în cadrul Partidului Liberal Democrat, aflat la guvernare. Absența sa a lăsat un vid în cadrul partidului, care a cunoscut de atunci două curse pentru conducere și, prin extensie, o succesiune rapidă de prim-miniștri.
Abe a ocupat funcția de prim-ministru timp de 3.188 de zile în total, pe parcursul a două mandate separate, demisionând în septembrie 2020 din motive de sănătate. Protejata sa, Sanae Takaichi, conduce acum Japonia și PLD, dar puterea partidului s-a diminuat considerabil.
Asasinarea lui Abe a scos la iveală și legătura strânsă dintre partidul său și Biserica Unificării, o organizație considerată de mulți o sectă. O anchetă internă a partidului a descoperit că peste o sută de parlamentari aveau legături cu această organizație, ceea ce a determinat mulți alegători să se îndepărteze de PLD, partidul care a guvernat Japonia în cea mai mare parte a perioadei postbelice.
Mass-media l-a citat pe Yamagami spunând în fața instanței că nutrea ranchiună față de Biserica Unificării, după ce mama sa a făcut o donație importantă către aceasta, ceea ce a cauzat dificultăți financiare familiei sale. Yamagami și-a descărcat furia asupra lui Abe deoarece fostul prim-ministru trimisese odată un mesaj video la un eveniment organizat de un grup afiliat bisericii.
Biserica Unificării a fost fondată în Coreea de Sud în 1954 și este cunoscută pentru nunțile sale în masă, considerând adepții japonezi o sursă importantă de venituri. Avocații lui Yamagami au susținut că nenorocirea familiei cauzată de donația către Biserica Unificării ar trebui luată în considerare și că pedeapsa cu închisoarea ar trebui limitată la maximum 20 de ani.
Deși Abe era o figură controversată pe plan intern, el a fost unul dintre puținii lideri mondiali care aveau o relație strânsă cu președintele american Donald Trump. Abe a fost primul lider străin care s-a întâlnit cu Trump după victoria sa electorală din 2016, iar cei doi au continuat să-și consolideze relația strânsă în timpul partidelor de golf din Statele Unite și Japonia.
Cazul lui Yamagami a divizat opinia publică din Japonia. În timp ce mulți îl consideră pe Yamagami un criminal cu sânge rece, alții simpatizează cu copilăria sa tulbure. Procurorii au cerut închisoare pe viață pentru "actul grav" de a-l împușca mortal pe Abe, în condițiile în care Japonia are o rată extrem de scăzută a crimei cu arme de foc.
Cerând clemență, echipa de apărare a lui Yamagami a argumentat că acesta a fost victima unui "abuz religios". Devotamentul mamei sale față de Biserica Unificării a dus la falimentul familiei, iar Yamagami a purtat ranchiună împotriva lui Abe, după ce și-a dat seama de legăturile fostului lider cu controversata biserică. Moartea lui Abe a declanșat anchete asupra Bisericii Unificării și a practicilor sale, inclusiv solicitarea de donații ruinătoare din partea adepților săi.
Jurnalistul Eito Suzuki, care a relatat despre toate audierile lui Yamagami, cu excepția uneia, a declarat că Yamagami și familia sa păreau "copleșiți de disperare" pe tot parcursul procesului. Yamagami "emana un sentiment de oboseală și resemnare față de lume", povestește Suzuki.
Într-o declarație emoționantă citită instanței, Akie Abe a spus că durerea pierderii soțului ei "nu va fi niciodată alungată". "Am vrut doar ca el să rămână în viață", a adăugat ea, subliniind impactul devastator al crimei asupra vieții sale.
Fondată în Coreea de Sud, Biserica Unificării a intrat în Japonia în anii 1960 și a cultivat legături cu politicienii pentru a-și mări numărul de adepți. Deși nu era membru, Abe, la fel ca alți câțiva politicieni japonezi, apărea ocazional la evenimente legate de biserică. Se spune că bunicul său, Nobusuke Kishi, fost prim-ministru, era apropiat de grup din cauza poziției sale anticomuniste.
Anchetele asupra Bisericii Unificării au dus la revocarea statutului său de corporație religioasă în martie 2025, hotărându-se că aceasta îi constrângea pe adepți să cumpere articole scumpe, exploatând temerile legate de bunăstarea lor spirituală. Cazul lui Yamagami ilustrează complexitatea legăturilor dintre politică și religie în Japonia și impactul acestor relații asupra societății.
Observatorii sunt împărțiți cu privire la întrebarea dacă tragediile personale ale lui Yamagami justifică o reducere a pedepsei pentru acțiunile sale. "Este greu de demontat argumentul acuzării conform căruia Abe nu i-a făcut rău direct lui Yamagami sau familiei sale", conchide Suzuki. Totodată, el consideră că cazul lui Yamagami ilustrează modul în care "victimele problemelor sociale sunt determinate să comită infracțiuni grave".
Acest lanț trebuie rupt, trebuie să examinăm în mod corespunzător de ce a comis crima.