Discuții între rectori și premier
Universitățile, vizate reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ilie Bolojan a discutat, marți la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor despre bugetul educației și cercetării pe 2026. Premierul, care deține interimar și funcția de ministru al Educației, a precizat că universitățile vor fi incluse în proiectul de lege pentru reducerea cheltuielilor publice, în contextul în care România trebuie să diminueze deficitul bugetar. Consultările au vizat construirea bugetului și participarea învățământului universitar la efortul de reducere a cheltuielilor publice prevăzut de proiectul de lege privind creșterea capacității financiare și eficientizarea administrației publice, arată comunicatul de presă al Guvernului.
Premierul Bolojan a subliniat că „propunerile incluse în acest proiect de lege, care vizează inclusiv învățământul superior și cercetarea, au scopul de a continua reducerea cheltuielilor bugetare structurale, în acest context economic dificil”. Reprezentanții CNR au menționat că universitățile au făcut deja reduceri în 2025 prin creșterea normei didactice, reducerea unor posturi și diminuarea tarifelor la plata cu ora. Rectorii au solicitat ca noile măsuri să fie aplicate flexibil și adaptate realităților fiecărei instituții, respectând autonomia universitară.
Discuțiile au fost marcate de prezentarea particularităților financiare ale universităților și propunerile rectorilor de a redistribui reducerea cheltuielilor în funcție de specificul instituțional. De asemenea, au avut loc discuții despre stadiul implementării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Bolojan a anunțat că vor fi constituite grupuri de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cu participarea CNR, pentru pregătirea bugetului pe 2026.
„Sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării. Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”, a precizat șeful Executivului. La discuții, Bolojan a mai subliniat necesitatea corelării învățământului superior cu realitățile economice, dezvoltarea proiectelor de cercetare aplicată și implementarea unui sistem de trasabilitate pentru absolvenți. Acesta ar urma să arate ce domenii profesionale urmează studenții după finalizarea studiilor, raportat la specializarea absolvită.
La consultări au participat peste 20 de rectori și reprezentanți ai universităților din București, Cluj, Timișoara, Iași, Suceava, Craiova și Alba Iulia, precum și secretarul de stat în Ministerul Educației, Gigel Paraschiv. Printre ei s-a numărat și Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara din 2012, vehiculat să fie propus la șefia Ministerului Educației. Liberalul a stat pe scaunul de lângă premierul Bolojan, la întrevedere.
Peste 10.000 de profesori au protestat în București în prima zi a anului școlar 2025-2026. În multe școli, festivitățile de deschidere au fost anulate, fiind o premieră în ultimii 35 de ani, începutul de an școlar fiind transformat într-un gest de nemulțumire față de măsurile din educație. Pe 8 septembrie 2025, Ilie Bolojan a declarat că nivelul de salarizare în învățământ nu este unul pe care și l-ar dori, însă a spus că „este ce poate România în momentul de față”. Premierul a adăugat că salariile cadrelor didactice ar putea crește după 2026.
Întrebat despre protestele profesorilor, șeful Guvernului a afirmat că economiile care vor fi realizate prin pachetul 2 de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației, iar acești bani nu vor fi alocați în altă zonă, ci se vor reîntoarce tot în sistemul de învățământ, în următorii ani.