Declarații de la Chișinău
Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, a declarat recent că desfășurarea unui referendum privind reunirea cu România ar urma să fie susținută în primul rând de moldovenii care dețin cetățenie română. El a adăugat că astfel de decizii pot fi luate doar în contexte extrem de complicate, când este amenințată viața oamenilor, suveranitatea și integritatea statului, transmite Moldpres.
Întrebat dacă ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, Popșoi a subliniat că răspunsul „ar trebui să fie de la sine” pentru cei care au cetățenie română. „Nu cred că este un secret pentru nimeni că cei care dețin cetățenia română răspunsul ar trebui să fie evident. Această decizie nu este una simplă - dacă ar fi fost simplă, s-ar fi întâmplat deja. Și atât timp cât nu există o majoritate a cetățenilor care să sprijine acest deziderat într-un context democratic - iar Republica Moldova este un stat democratic - o asemenea decizie poate fi luată doar printr-o majoritate largă a cetățenilor, indiferent de dorința sau votul unui politician”, a explicat vicepremierul la emisiunea de la Radio Moldova „La 360 de grade”.
Mihai Popșoi a fost întrebat și despre declarația președintei Maia Sandu, care a spus că ar vota pentru reunirea cu România. Ministrul a subliniat că o astfel de decizie poate fi luată „când situația scapă de sub control”. „Nu putem să ne ascundem după deget având în vedere un pericol existențial față de viața și integritatea nu doar teritorială, ci și fizică a cetățenilor noștri. În cazul în care Federația Rusă ar ajunge mult prea aproape de hotarele noastre - și deja s-a apropiat din 2014 - dacă situația ar scăpa de sub control și lucrurile ar evolua astfel încât să ne fie amenințată în mod direct existența, suveranitatea, integritatea teritorială și viața cetățenilor, asemenea decizii se iau în asemenea momente complicate. Noi însă ne dorim să trăim în pace și sperăm că partenerii internaționali, Ucraina și Federația Rusă - care a inițiat acest conflict - vor ajunge la un acord de pace sustenabil și durabil”, a afirmat Popșoi.
Vicepremierul a mai precizat că declarația președintei nu constituie o noutate pentru cei care cunosc specificul politicii din Republica Moldova. Maia Sandu a răspuns în repetate rânduri la această întrebare. „În realitățile extrem de complicate și într-o lume în turbulență geopolitică, circumstanțele de astăzi nu-mi permit să afirm că Republica Moldova are garanția securității sau perspective cât se poate de clare. Așa cum am menționat mai devreme, atât timp cât Republica Moldova se confruntă cu dificultăți, această discuție este pertinentă”, a completat oficialul.
Analizând istoricul reunificării, se poate observa că modelul din 1918, când Basarabia s-a unit cu România, este adesea invocat în discuțiile actuale. Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în 2025, aproximativ 35% dintre cetățenii moldoveni își exprimau dorința de unire, în principal cei care dețin cetățenia română, conform unei cercetări sociologice.
De asemenea, mai multe organizații non-guvernamentale din Republica Moldova au solicitat organizarea unui referendum pe această temă, argumentând că este necesar să se cunoască voința poporului. Aceste organizații consideră că o astfel de consultare ar putea clarifica opinia publică și ar putea consolida democrația în țară. Criticii, pe de altă parte, avertizează că un astfel de referendum ar putea provoca tensiuni interne și ar putea destabiliza situația politică din Republica Moldova.
În contextul geopolitic actual, provocările cu care se confruntă Republica Moldova sunt semnificative, iar discuția despre reunire devine din ce în ce mai relevantă. Conform unui raport Eurostat din 2025, Republica Moldova a înregistrat o creștere a instabilității politice, iar conflictul din Ucraina a amplificat temerile privind securitatea națională. Aceste aspecte sunt esențiale în analizarea posibilelor scenarii de reunificare, iar perspectiva a ceea ce ar putea urma rămâne un subiect de intensă dezbatere în societatea moldovenească.
În concluzie, discuția despre reunirea Republicii Moldova cu România este complexă și influențată de numeroși factori interni și externi. Autoritățile de la Chișinău par să fie deschise la această idee, însă implementarea unei astfel de decizii ar necesita un consens larg în rândul cetățenilor și un context internațional favorabil.
Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o soluție pașnică și stabilă pentru viitorul regiunii.