Îngrijorări privind spionajul
Guvernul britanic a aprobat marți construirea unei mega-ambasade a Chinei la Londra, în pofida criticilor exprimate de unii parlamentari care susțin că viitorul sediu al misiunii diplomatice chineze, care va avea și încăperi subterane, ar putea fi folosit ca bază pentru operațiuni de spionaj, informează Reuters. Aprobarea a fost condiționată de respectarea unor cerințe specifice, dar decizia vine după ani de așteptări și opoziție din partea comunității locale și a activiștilor pro-democrație din Hong Kong.
China încearcă de mulți ani să-și mute ambasada din cartierul de lux Marylebone în zona unui sit istoric, Royal Mint Court, situat în apropierea Turnului Londrei și a City-ului londonez, centrul financiar și economic al capitalei britanice. Deși guvernul britanic a amânat timp de trei ani decizia aprobării noului sediu din cauza protestelor riveranilor și parlamentarilor, executivul condus de premierul laburist Keir Starmer a hotărât să aprobe construcția, având în vedere și vizita pe care o va efectua luna aceasta în China. "Toate considerentele de ordin material au fost avute în vedere în luarea deciziei", a declarat guvernul britanic.
Potrivit cotidianului Daily Telegraph, care afirmă că a obținut schițe ale viitorului sediu, acesta va avea 208 camere secrete subterane, inclusiv o "cameră ascunsă" în apropierea unor cabluri de comunicații sensibile. Aceasta ridică îngrijorări cu privire la posibilele activități de spionaj ale Chinei, având în vedere că unele dintre aceste cabluri sunt utilizate de companiile financiare din centrul Londrei.
Unii politicieni britanici și americani au insistat că statului chinez nu ar trebui să i se permită deținerea unei clădiri în apropierea centrului financiar londonez, deoarece ar putea oferi Beijingului o platformă de interceptare a comunicațiilor firmelor din acest centru. Îngrijorările sunt amplificate de faptul că o ambasadă mai mare ar permite Chinei să suplimenteze personalul diplomatic și, implicit, numărul spionilor trimiși în Regatul Unit sub acoperire diplomatică.
Șeful serviciului britanic de contrainformații MI5 a asigurat însă că serviciul are suficientă experiență în supravegherea activităților diplomatice străine și că eventualele riscuri de securitate sunt gestionabile. Cu toate acestea, MI5 a avertizat și asupra amenințării reprezentate de încercările Chinei de a recruta și cultiva persoane cu acces la guvernul britanic.
Decizia de marți vine într-un context în care Marea Britanie a trecut, în ultimul deceniu, de la a declara că dorește să fie cel mai mare susținător al Chinei în Europa, la a deveni unul dintre cei mai vocali critici ai săi. Acum, Starmer încearcă să reseteze relațiile cu Beijingul, argumentând că legături economice mai strânse cu a doua cea mai mare economie din lume sunt în interesul național al Marii Britanii.
Unii locuitori din zonă care se opun construirii unei ambasade chineze de mari dimensiuni iau în considerare solicitarea unei revizuiri judiciare a deciziei. Aceștia s-au numărat printre cei mai vocali oponenți ai planului, având în vedere că Royal Mint Court a fost, de la începutul secolului al XIX-lea până în 1967, sediul Monetăriei Regale, unde erau produse monedele naționale ale Imperiului Britanic.
Potrivit documentației de urbanism, noua ambasadă ar urma să fie una dintre cele mai mari misiuni diplomatice din lume, cu o suprafață de aproximativ 55.000 de metri pătrați, fiind de aproape zece ori mai mare decât actuala ambasadă a Chinei din centrul Londrei și considerabil mai mare decât ambasada sa din Statele Unite.
Înainte de decizia de marți, China a blocat planurile Marii Britanii de a-și extinde ambasada de la Beijing, iar oficialii chinezi afirmă că, atunci când Beijingul a achiziționat terenul pentru 255 de milioane de lire sterline (343,54 milioane de dolari), a primit asigurări din partea guvernului conservator de la acea vreme că va putea construi ambasada.
Această decizie reflectă o schimbare semnificativă în abordarea Marii Britanii față de relațiile cu China, un subiect care continuă să genereze dezbateri intense în rândul politicienilor și experților în securitate națională.