Declarații controversate la Moscova
În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, 20 ianuarie 2026, la Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că Groenlanda "nu este o parte naturală" a Danemarcei. Această afirmație vine într-un moment în care dezbaterile despre fostele teritorii coloniale devin tot mai intense la nivel internațional. Lavrov a afirmat că "problema fostelor teritorii coloniale devine din ce în ce mai acută", subliniind importanța de a reconsidera astfel de situații. Potrivit Reuters, el a adăugat că Rusia nu intenționează să se amestece în problemele interne ale Groenlandei, contrar acuzațiilor care au fost aduse de administrația Trump.
Declarațiile lui Lavrov au fost făcute într-un context tensionat, în care președintele american Donald Trump a exprimat dorința de a obține controlul asupra Groenlandei, invocând motive de securitate națională. Aceasta a inclus amenințări cu tarife vamale pentru aliații europeni care s-ar opune acestei preluări. În acest sens, Lavrov a declarat că "Washington-ul știe că Moscova nu are planuri să preia controlul asupra insulei", aducând astfel o clarificare asupra poziției Rusiei.
Istoria Groenlandei este complexă, aceasta fiind colonizată de Danemarca în secolul XVII. Drepturile Danemarcei asupra insulei au fost confirmate în 1916 printr-un acord cu Statele Unite, care a facilitat achiziția Indiilor Occidentale Daneze. După cel de-al Doilea Război Mondial, ONU a îndemnat la decolonizarea Groenlandei, iar în 1953, insula a fost integrată în Danemarca ca parte a regatului. Această integrare a fost un pas important, oferind Groenlandei reprezentare în parlamentul danez.
În 1979, Groenlanda a devenit o țară autonomă, având propriul parlament, dar, conform Institutului Danez pentru Studii Internaționale, nu a reușit să convingă oficialii danezi să acorde independența completă. Deși Groenlanda are o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, depinde în continuare de Danemarca, primind anual un grant de 600 de milioane de dolari. Guvernul danez oferă sprijin în domeniile apărării, pazei de coastă și aplicării legii, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul autonomiei groenlandeze.
Între timp, reacțiile internaționale la declarațiile lui Lavrov nu au întârziat să apară. Uniunea Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la anunțurile lui Trump și la posibilele represalii comerciale. În plus, liderii europeni se pregătesc să discute aceste probleme într-un summit de urgență la Bruxelles. Lavrov a comentat că diviziunile dintre SUA și Europa în privința Groenlandei sunt o oportunitate pentru Rusia, dar a subliniat că țara sa nu are intenții de a interveni.
Lavrov a afirmat, în contextul declarațiilor sale, că "faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune". Această afirmație subliniază complexitatea identității groenlandeze și a relației cu Danemarca, având în vedere că majoritatea cetățenilor nu doresc o independență completă din cauza temerilor legate de scăderea nivelului de trai.
În concluzie, dezbaterile despre statul Groenlandei continuă să fie un subiect fierbinte pe agenda internațională, cu implicații care se extind dincolo de frontierele sale.
În timp ce Lavrov și alți oficiali ruși par să profite de tensiunile dintre Statele Unite și Europa, viitorul Groenlandei rămâne incert, influențat de dorințele sale de autonomie și de realitățile economice și politice curente.