Județul Arad, hectar la 280.000 de euro

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Prețurile terenurilor agricole în județul Arad au atins niveluri record, un hectar în comuna Vladimirescu fiind vândut cu 281.764 de euro. Cererea crescută și dezvoltările rezidențiale contribuie la această tendință, în timp ce prețurile medii pe țară rămân semnificativ mai mici.

EN

Brief

In Arad County, agricultural land prices have soared, with a hectare in Vladimirescu sold for 281,764 euros. This reflects a growing demand for land as an investment, contrasting with the national average prices.

Județul Arad, hectar la 280.000 de euro
Sursa foto: stiripesurse.ro

Creșterea record a prețurilor

Prețul terenurilor agricole din județul Arad continuă să atingă niveluri record, iar un hectar de teren arabil în comuna Vladimirescu a fost vândut cu impresionanta sumă de 281.764 de euro. Analiza pieței funciare, realizată de Adrian Alda, directorul Direcției Agricole Județene Arad, relevă o creștere medie a prețurilor de 10% în 2025 față de anul precedent. Datele colectate la solicitarea Agrointel.ro indică o variație semnificativă a prețurilor, de la 2.000 la peste 50.000 de euro pe hectar, influențată de cererea ridicată și factori economici locali.

Comuna Vladimirescu, situată în apropierea municipiului Arad, a înregistrat cel mai scump hectar de teren din județ, evaluat la 281.764 de euro. „Terenurile din această zonă sunt foarte căutate și o parte dintre ele nu mai sunt evaluate strict agricol, ci ca terenuri cu potențial de investiții, pentru dezvoltări rezidențiale sau logistice”, a explicat Adrian Alda, pentru sursa citată mai sus.

Printre alte localități cu prețuri ridicate se numără Șagu, unde hectarul ajunge la 202.440 de euro, Șofronea, cu 156.441 de euro, și municipiul Arad, cu 112.000 de euro pe hectar. Potrivit lui Adrian Alda, creșterea prețurilor este determinată de dinamica pieței locale și de cererea crescută pentru terenuri periurbane. Dezvoltările rezidențiale, parcurile logistice și industriale, dar și extinderea urbană contribuie la majorarea valorii medii pe hectar.

„Din datele furnizate de către UAT-uri, suprafața agricolă a județului Arad este de 490.780 ha, din care 351.259 ha reprezintă teren arabil, iar 107.460 ha sunt pășuni”, a precizat directorul DAJ Arad. În România și în Europa, acest preț este determinat de o combinație de factori economici, regionali și de piață, iar înțelegerea lor te ajută să afli de ce un teren poate costa atât de diferit de la o zonă la alta.

Institutul Național de Statistică (INS), în colaborare cu Eurostat, adună date despre tranzacțiile cu terenuri agricole și calculează prețurile medii pe hectar, pe regiuni și pe tipuri de terenuri (teren arabil vs pășuni). Spre exemplu, cel mai scump teren agricol se vinde cu peste 200.000 de euro/ha în cea mai mică țară din UE. Aici, nivelul extrem este explicat de suprafața foarte redusă a terenurilor agricole, competiția intensă pentru utilizarea solului și presiunea urbană ridicată.

În România, în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de aproximativ 43.280 de lei, adică în jur de 8.500 de euro, potrivit datelor INS. Potrivit celor mai recente date oficiale, publicate de Institutul Național de Statistică la finalul anului trecut, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România a fost de aproximativ 43.280 de lei în 2024. Această medie însă ascunde diferențe importante între regiuni.

Regiunea București‑Ilfov este cea mai scumpă pentru terenurile agricole, unde prețul mediu ajunge la peste 62.000 de lei pe hectar. Asta înseamnă că pământul agricol din această zonă este considerat mai valoros, probabil și pentru că este mai aproape de piețe, infrastructură și posibilități de investiții. Pe de altă parte, Nord‑Estul înregistrează cele mai mici prețuri, de circa 37.000 de lei pe hectar. Aici terenurile sunt, în general, mai ieftine, ceea ce reflectă cererea mai redusă și poate condițiile locale de piață.

Alte regiuni ale țării se situează între aceste extreme, cu prețuri dependente de fertilitatea solului, accesul la rețele de irigații, proximitatea față de centre urbane sau drumuri principale și dinamica cererii pe piața locală. Terenurile agricole nu mai sunt cumpărate doar de fermieri, ci tot mai des de investitori.

Pentru mulți, pământul a devenit o formă sigură de plasare a banilor, mai ales în zonele cu potențial de dezvoltare.