Reducerea cheltuielilor publice
Premierul Ilie Bolojan a solicitat universităților să participe la „efortul de reducere a cheltuielilor publice” într-o întâlnire desfășurată pe 20 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, cu Consiliul Național al Rectorilor (CNR). În cadrul acestei întâlniri, premierul a subliniat că proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor administrației publice locale include și măsuri pentru instituțiile de învățământ superior. „Discuțiile s-au axat pe construcția bugetului și pe participarea învățământului universitar la efortul de reducere a cheltuielilor publice prevăzută de proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale”, a declarat Guvernul într-un comunicat de presă. Conform proiectului, toate instituțiile publice vor trebui să reducă cheltuielile de personal cu 10%, cu excepția învățământului preuniversitar, ceea ce a generat îngrijorare printre rectori.
La întâlnire au participat nume importante din învățământul superior, precum Sorin Cîmpeanu, președinte CNR și rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Marian Preda, rector al Universității din București, și Marilen Pirtea, vicepreședinte CNR și rector al Universității de Vest din Timișoara. De asemenea, secretarul de stat Gigel Paraschiv de la Ministerul Educației a fost prezent. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a lipsit de la întâlnire, revenind recent în funcție după demisia sa din fruntea Educației.
Reprezentanții CNR au confirmat că au realizat deja reduceri semnificative în anul 2025, prin creșterea normei didactice și reducerea numărului de posturi didactice, dar au cerut ca măsurile să fie adaptate la specificitățile fiecărei instituții de învățământ superior și să respecte autonomia universitară. „A fost discutat și stadiul derulării proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență, aflate în curs de implementare la nivelul instituțiilor de învățământ superior”, a adăugat Guvernul.
Premierul Bolojan a subliniat importanța educației pentru viitorul României, afirmând că „sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării”. De asemenea, el a menționat că guvernul lucrează la bugetul pe 2026 și a propus înființarea unui grup de lucru la Ministerul Educației și Cercetării pentru a analiza „finanțarea sistemului de învățământ superior”.
Un alt aspect important discutat a fost îmbunătățirea calității învățământului, prin corelarea acestuia cu realitățile economice și dezvoltarea proiectelor de cercetare aplicată. Premierul a subliniat necesitatea de a introduce un sistem de trasabilitate pentru a urmări parcursul profesional al absolvenților.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat pe 14 ianuarie că Executivul infirmă „categoric” intenția de a reduce locurile bugetate pentru studenți sau de a comasa universități. Aceste afirmații vin în contextul unor informații anterioare care sugerau că guvernul plănuiește modificări în sistemul de educație, în special în zona universitară, pentru a face economii la bugetul de stat.
Rectorii au solicitat, de asemenea, ca orice noi reduceri să fie aplicate într-o manieră flexibilă, adaptată realităților diferite din sistemul universitar, respectând principiile autonomiei universitare și legislația în vigoare. La întâlnire, au fost prezentate argumente pentru modificarea propunerilor legislative, astfel încât reducerea cheltuielilor să fie redistribuită în funcție de specificul instituțional.
În concluzie, discuțiile dintre premierul Bolojan și rectorii universităților din România reflectă o preocupare comună pentru eficientizarea cheltuielilor în educație, dar și pentru menținerea autonomiei universitare.
Este esențial ca măsurile adoptate să fie adaptate la nevoile fiecărei instituții, asigurând totodată dezvoltarea sistemului de învățământ superior în România în anii următori.