Temperaturi neobișnuite în munți
În data de 20 ianuarie 2026, Munții Făgăraș au fost martorii unui fenomen meteorologic surprinzător, în care temperaturile la Bâlea Lac, situat la peste 2.000 de metri altitudine, au fost cu șapte grade mai mari comparativ cu municipiul Sibiu. La ora 09:00, stația meteo din Sibiu a înregistrat o temperatură de -12,5 grade Celsius, în timp ce la Bâlea Lac, termometrele indicau -5,2 grade Celsius. Narcisa Milian, purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Prognoză a Vremii, a explicat că acest fenomen este rezultatul inversiunii termice: "Este inversiunea termică. Deja vine un aer mai cald, de sus. Nu este ceață, este senin la Păltiniș și Bâlea Lac. Se va încălzi ușor", a declarat aceasta, conform Agerpres.
Inversiunea termică reprezintă o situație meteorologică în care aerul rece se acumulează la nivelul solului, iar deasupra acestuia se formează un strat de aer mai cald. De obicei, temperatura scade odată cu altitudinea, dar în astfel de condiții, zonele joase, cum ar fi orașele, devin mai reci comparativ cu regiunile montane. Meteorologii au observat că la Păltiniș, la o altitudine de peste 1.400 de metri, temperatura a fost de -5,3 grade, iar zăpada măsura 28 de centimetri.
Un alt aspect notabil este stratul de zăpadă de la Bâlea Lac, care este cel mai mare din județ, având o grosime de 128 de centimetri. Această acumulare de zăpadă este favorizată de condițiile meteorologice specifice zonei montane. La aceeași dată, în municipiul Sibiu, zăpada măsura doar 2 centimetri, ceea ce subliniază contrastul extrem dintre cele două locații.
Fenomenul de inversiune termică este frecvent întâlnit în sezonul rece, dar intensitatea și durata acestuia pot varia. Conform datelor Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie (INMH), astfel de fenomene pot influența nu doar temperaturile, ci și calitatea aerului, deoarece stratul de aer cald poate împiedica dispersarea poluanților.
Experții în meteorologie subliniază importanța monitorizării acestor fenomene, având în vedere impactul lor asupra sănătății publice și a mediului. De exemplu, în orașe, inversiunea termică poate duce la acumularea de poluanți, ceea ce poate afecta persoanele cu afecțiuni respiratorii.
În Uniunea Europeană, astfel de fenomene sunt studiate intensiv, iar datele colectate sunt folosite pentru a îmbunătăți prognozele meteorologice. Comparativ cu alte regiuni montane din Europa, Munții Făgăraș prezintă un interes crescut datorită diversității lor ecologice și a impactului asupra climei locale.
Criticii sistemului de prognoză meteorologică susțin că, deși tehnologiile de astăzi permit o monitorizare mai precisă, unele fenomene, cum ar fi inversiunea termică, pot fi dificil de anticipat. Aceștia recomandă o colaborare mai strânsă între meteorologi și autoritățile locale pentru a îmbunătăți reacția la astfel de condiții extreme.
În concluzie, fenomenul inversiunii termice observat la Bâlea Lac continuă să atragă atenția atât a meteorologilor, cât și a locuitorilor din zonele afectate. Monitorizarea și analiza acestor fenomene sunt esențiale pentru a înțelege mai bine efectele schimbărilor climatice și pentru a proteja sănătatea publică.
Următoarea prognoză meteo va clarifica dacă aceste condiții se vor menține sau dacă se va înregistra o schimbare semnificativă în vreme.