Analiză economică recentă
Deficitul bugetar al României a fost cu 15 miliarde de lei mai mic decât anticipările, conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, pe 20 ianuarie 2026. "Este în jur de 7,7% din PIB. Cea mai mare parte din această economie provine din renegocierea PNRR-ului, care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câştigam încrederea Comisiei prin adoptarea măsurilor în pachetul 1 şi 2", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Această reducere a deficitului a fost, în mare parte, rezultatul majorării taxelor și impozitelor.
Cristi Tudorescu, analist economic, a explicat că "avem un plus de 2 miliarde de lei doar din componenta de TVA, lună de lună, la care se adaugă și accizele. Aceasta a fost una dintre componentele care au ajutat la reducerea deficitului". Totuși, Gabriel Biriş, expert fiscal, a menționat că, în ciuda cifrelor favorabile, o parte din scăderea deficitului se datorează amânării unor plăți. "S-au majorat impozite şi alte taxe. O mult mai mare chibzuinţă prin cheltuirea banului public. Accelerarea foarte mult a absorbţiei fondurilor europene, care contribuie la reducerea deficitului. Principalele reforme care să ducă la reducerea costurilor de funcţionare a statului nu s-au făcut", a adăugat Biriş.
Datele oficiale arată că, deși deficitul este mai mic, dacă s-ar lua în calcul toate cheltuielile, acesta ar fi în jur de 8,3%. Această situație este interpretată de specialiști ca o tactică de a îmbunătăți imaginea economiei în fața investitorilor. "Un deficit mai mic dă bine în faţa investitorilor. Statul se împrumută cu aproape 15% mai ieftin decât acum un an, iar dobânzile vor continua să scadă", a declarat Nazare.
Ministrul Finanțelor a transmis că nu se iau în calcul majorări ale cotei standard de TVA, ceea ce ar putea influența pozitiv percepția investitorilor. "Nu luăm în calcul nicio ipoteză a creşterii cotei standard de TVA, nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA la HORECA", a precizat acesta. Între timp, Tudorescu a subliniat că statul își lăsase o portiță pentru a majora cotele de TVA în cazul în care încasările nu erau suficiente.
Pentru anul 2026, ținta de deficit este de aproximativ 6%, ceea ce înseamnă că statul va cheltui cu 24 de miliarde de euro mai mult decât încasează. Pentru a acoperi această diferență, Guvernul va continua să se împrumute. De asemenea, pentru a menține controlul asupra bugetului, Executivul va muta o parte din presiune către autoritățile locale, negociind cu primarii cât din TVA și impozitul pe venit vor primi și cerându-le să contribuie cu fonduri proprii pentru proiecte de dezvoltare.
În concluzie, deși deficitul bugetar a fost redus, provocările financiare rămân semnificative, iar măsurile adoptate trebuie să fie urmate de reforme structurale pentru a asigura sustenabilitatea bugetului pe termen lung.
Următorii pași includ o monitorizare atentă a cheltuielilor publice și o evaluare constantă a politicilor fiscale pentru a răspunde nevoilor economice ale țării.