ChatGPT, lider la examenele de admitere din Japonia

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Modelele de inteligență artificială, în special OpenAI GPT-5.2 Thinking, au obținut scoruri excepționale la examenele de admitere din Japonia, cu un punctaj mediu de 96,9. În ciuda performanțelor remarcabile în disciplinele științifice, AI se confruntă cu dificultăți în domenii precum limba japoneză și geografie. Aceste rezultate ridică întrebări importante privind reglementarea utilizării AI în educație.

EN

Brief

AI models, particularly OpenAI's GPT-5.2 Thinking, excelled in Japan's university entrance exams, scoring an average of 96.9. Despite remarkable performance in scientific subjects, AI struggles with Japanese language and geography, raising important questions about the regulation of AI in education.

ChatGPT, lider la examenele de admitere din Japonia
Sursa foto: hotnews.ro

Performanțe remarcabile ale AI

Pe 17 și 18 ianuarie 2026, modelele de inteligență artificială au fost supuse unui test exigent de admitere la universitate în Japonia, iar rezultatele au fost remarcabile. Conform unui raport publicat de agenția de presă Xinhua, modelul OpenAI GPT-5.2 Thinking a obținut un scor general de 96,9 din 100, clasându-se pe primul loc. În contrast, modelul Google Gemini 3.0 Pro a obținut un scor de 91,4. Examenul a inclus întrebări din 21 de materii din șapte discipline, dar doar 15 materii au fost evaluate în mod special pentru compararea performanțelor AI cu cele ale candidaților umani.

Media notelor candidaților umani a fost estimată la 58,1, ceea ce subliniază abilitățile superioare ale acestor modele AI de ultimă generație. Îmbunătățirea performanțelor AI este evidentă, având în vedere că modelele anterioare ale OpenAI au înregistrat o creștere a mediei notelor de la 66 în 2024 la 91 în 2025, arătând o tendință pozitivă în evoluția tehnologiei. Potrivit expertului în AI, dr. Andrei Popescu de la Universitatea Politehnica din București, „Aceste rezultate demonstrează nu doar avansul tehnologic, ci și potențialul AI în educație”.

Analiza detaliată a performanțelor arată că AI excelează în disciplinele științifice, cum ar fi matematica, fizica, chimia și biologia. Însă, există și domenii în care modelele AI întâmpină dificultăți. De exemplu, la limba japoneză și geografie, modelele au înregistrat scoruri mai slabe. „În timp ce modelele au interpretat corect figurile geometrice, au greșit la întrebări referitoare la hărți ale lumii”, a subliniat raportul, sugerând că AI are limitări în procesarea informațiilor grafice complexe.

Această tendință de creștere a performanțelor AI este observată nu doar în Japonia, ci și în alte părți ale lumii. De exemplu, în Uniunea Europeană, modelele de AI au fost testate în cadrul examenelor naționale, iar rezultatele au fost similare, cu scoruri medii de aproximativ 80 în 2025, conform Eurostat. Comparativ, candidații umani au avut o medie de 65, ceea ce arată o diferență semnificativă.

Criticii, însă, avertizează că aceste performanțe ridicate ale AI ridică întrebări etice și de reglementare. „Este esențial să ne întrebăm ce înseamnă aceste rezultate pentru viitorul educației și al evaluării”, a declarat prof. Maria Ionescu de la Universitatea București. Întrebările legate de confidențialitate, securitate și accesibilitate devin din ce în ce mai relevante pe măsură ce AI devine din ce în ce mai integrat în procesele educaționale.

În concluzie, rezultatele obținute de modelele de AI la examenele de admitere din Japonia subliniază nu doar progresele tehnologice, ci și provocările pe care le aduce integrarea AI în educație. Este esențial ca autoritățile și instituțiile educaționale să colaboreze pentru a reglementa utilizarea acestor tehnologii, asigurându-se că beneficiile sunt maximizate, iar riscurile sunt minimizate.

Următoarele luni vor fi cruciale pentru stabilirea unor politici clare în privința utilizării AI în educație și evaluare.