Alegerea între război și pace
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a anunțat vineri, 19 ianuarie 2026, că va iniția o „petiție națională” destinată să strângă sprijin pentru politica sa de respingere a finanțării Uniunii Europene pentru Ucraina, țară aflată în conflict cu Rusia. Orbán a declarat că acest demers se aliniază cu alegerile dificile care se apropie în aprilie, subliniind că este esențial ca cetățenii să aibă oportunitatea de a-și exprima opinia. „Aceasta este o ocazie pentru fiecare cetățean de a spune «nu» și de a se alătura guvernului în refuzul nostru de a plăti”, a afirmat Orbán la radioul de stat, conform Kyivpost.com.
În contextul în care războiul din Ucraina continuă fără semne de încheiere, iar economia Ungariei se confruntă cu stagnare, Orbán a încercat să prezinte alegerile ca fiind o alegere fundamentală între război și pace. El a argumentat că Ucraina nu merită sprijin și a poziționat guvernul său ca fiind singura garanție împotriva escaladării conflictului și a deteriorării economice. Această retorică se aliniază cu strategia sa politică precedentă, care a inclus campanii anti-migrație și susținerea naționalismului.
Partidul său, Fidesz, a folosit panourile electorale pentru a asocia liderul opoziției, Peter Magyar, cu Bruxelles-ul și Ucraina, sugerând că un vot pentru Tisza înseamnă un vot pentru tancuri și război. Acest tip de campanie este menit să capteze atenția alegătorilor din mediul rural, o bază electorală tradițională pentru Fidesz, având în vedere că majoritatea sondajelor arată un avans al partidului Tisza.
Detalii suplimentare despre această „petiție” au fost vagi, dar se pare că aceasta va funcționa ca un referendum informal, prin trimiterea unui buletin de vot cetățenilor. Orbán a subliniat că tot poporul va avea ocazia de a se exprima împotriva sprijinului financiar pentru Ucraina.
În plus, Orbán a afirmat, fără a oferi dovezi, că Uniunea Europeană va exercita presiuni asupra Ungariei pentru a-și trimite tinerii să lupte în Ucraina, adăugând că „există o teamă justificată că forțele pro-ucrainene vor ceda presiunilor din partea Bruxelles-ului”. Această retorică este parte a unei strategii mai largi de a mobiliza opinia publică împotriva implicării externe în afacerile interne ale Ungariei.
Recent, Comisia Europeană a propus un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, măsură care a fost acceptată de Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, cu condiția ca aceasta să nu aibă un impact financiar negativ asupra lor. Această propunere a stârnit însă o reacție din partea opiniei publice ungară, unde un sondaj realizat în decembrie de Policy Solutions și Zavecz Research a arătat o opoziție tot mai mare față de finanțarea UE pentru Ucraina. În 2023, 57% dintre respondenți se declarau în favoarea acestei finanțări, comparativ cu doar 36% în 2024, în timp ce 63% s-au declarat împotrivă.
Pe fondul acestor evenimente, Orbán continuă să își consolideze mesajul anti-Ucraina și să își mobilizeze baza electorală pe tema suveranității naționale și a refuzului de a accepta presiuni externe. În contextul alegerilor din aprilie, este de așteptat ca acest tip de retorică să continue să fie o parte centrală a campaniei sale, având în vedere că Fidesz se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă din partea opoziției.
Campania premierului ungar, cu accent pe naționalism și respingerea finanțării externe, reflectă o tendință mai largă în politică, unde liderii caută să își mobilizeze susținătorii prin apeluri la suveranitate și identitate națională.
Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va influența acest demers rezultatele alegerilor viitoare și relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană și Ucraina.