Reacții globale la propunere
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost invitat de omologul său american, Donald Trump, să se alăture Consiliului de Pace care ar urma să supravegheze formarea și activitatea unui nou guvern în Fâșia Gaza. Kremlinul a confirmat că analizează propunerea și ia în calcul inițierea unor contacte directe cu Washingtonul pe această temă. „Într-adevăr, preşedintele Putin a primit propunerea prin canale diplomatice de a se alătura Consiliului de Pace. În prezent, examinăm toate detaliile propunerii”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale de presă telefonice zilnice, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Moscova studiază inițiativa și speră să aibă în perioada următoare discuții cu partea americană pentru clarificarea condițiilor de participare, relatează Reuters. Potrivit informațiilor apărute în presă, planul președintelui Trump vizează crearea unui Consiliu de Pace format din aproximativ 60 de state, care să aibă rol de supraveghere politică și financiară asupra viitoarei administrații din Gaza. Statutul de membru permanent ar urma să fie acordat doar țărilor care acceptă să contribuie cu câte un miliard de dolari la bugetul noii structuri.
România se numără printre statele invitate să se alăture inițiativei. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, a confirmat primirea invitației și a precizat că autoritățile de la București analizează propunerea. „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”, a declarat Marius-Gabriel Lazurca.
Întrebat dacă România ia în calcul plata sumei de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent al Consiliului, consilierul prezidențial a subliniat că decizia aparține Guvernului și președintelui. „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”, a spus acesta.
În plan internațional, inițiativa a stârnit reacții rezervate. Mai mulți oficiali, sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care noua structură l-ar putea avea asupra rolului Organizației Națiunilor Unite. Un diplomat a descris proiectul drept o posibilă „ONU a lui Trump”, care ar putea ocoli mecanismele și principiile consacrate ale Cartei ONU, în timp ce alți reprezentanți occidentali au avertizat că un astfel de consiliu ar risca să submineze instituțiile internaționale existente.
În acest context, Rusia salută fără rezerve ofensiva politică și economică lansată de Trump împotriva aliaților europeni din NATO. Kirill Dmitriev, negociator economic al Kremlinului, a susținut public că amenințările Washingtonului cu tarife punitive împotriva statelor europene ar demonstra „prăbușirea alianței transatlantice”. Trump a anunțat că va impune taxe vamale de 10%, care ar putea crește până la 25%, asupra unor țări precum Franța, Germania, Danemarca, Suedia sau Marea Britanie, până când Statele Unite vor ajunge la un acord pentru achiziționarea Groenlandei.
Declarațiile au fost primite cu entuziasm la Moscova. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a afirmat că SUA se pregătesc practic să „atace Groenlanda”, renunțând la orice aparență de solidaritate atlantică. În viziunea sa, Europa va fi „pedepsită” prin tarife pentru dependența de protecția americană. Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, are o importanță strategică tot mai mare pe fondul competiției din Arctica. Insula găzduiește deja o bază militară americană, iar un tratat din 1951 oferă Washingtonului drepturi extinse privind staționarea forțelor armate.
Tensiunile au atins un nou nivel după ce Trump a afirmat, pe platforma sa Truth Social, că NATO ar fi cerut Danemarcei, timp de 20 de ani, să elimine „amenințarea rusă” din Groenlanda. Afirmația a fost dezmințită de experți militari europeni, care spun că o astfel de solicitare nu a existat niciodată. Disputa este considerată cea mai gravă ruptură în relațiile transatlantice din ultimul deceniu – o evoluție urmărită cu satisfacție de Kremlin.
În acest context, invitația adresată lui Vladimir Putin de a intra în Consiliul pentru Pace imaginat de Trump pare să confirme o realitate tot mai vizibilă: în timp ce relațiile SUA–Europa se erodează, Moscova își găsește tot mai des loc la masa unde se discută viitorul ordinii globale.