Arest preventiv contestat
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este aşteptată luni, 19 ianuarie 2026, să decidă dacă mercenarul Horaţiu Potra, fiul său Dorian şi nepotul său Alexandru rămân în arest preventiv. Cei trei au fost arestați în noiembrie 2025 pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, precum şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Potrivit informaţiilor oficiale, şedinţa de judecată este programată să înceapă la ora 10:00. Pe 9 ianuarie 2026, Curtea de Apel București (CAB) a menţinut măsura arestării preventive, însă cei trei au contestat decizia la ÎCCJ, care va fi dezbătută astăzi.
În urmă cu câteva luni, pe 21 noiembrie 2025, Horaţiu Potra a fost arestat preventiv, iar măsura a fost extinsă şi asupra fiului său Dorian şi nepotului Alexandru. Aceştia au fost aduşi din Dubai în România, unde Horaţiu a acceptat să fie adus, accelerând astfel procedurile de repatriere, având în vedere lipsa unui acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. La data de 20 noiembrie 2025, Potra a fost adus în ţară, împreună cu Dorian şi Alexandru.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi, fiind acuzaţi de infracţiuni grave destinate destabilizării României. În rechizitoriul întocmit de procurori, se menţionează că, în cadrul hotărârii Curţii Constituționale din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidenţiale, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit în secret cu Horaţiu Potra la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov.
Anchetatorii au stabilit că Potra desfăşura activităţi de recrutare și instruire paramilitară în zone de conflict internațional și a susținut campania electorală a lui Georgescu. Procurorii susțin că în cadrul întâlnirii de la Ciolpani, s-a discutat un plan conform căruia mercenarii și persoanele din anturajul lui Potra urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv” pentru a deturna manifestațiile pașnice.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea exercitării puterii de stat”, au precizat anchetatorii. De asemenea, s-a menționat că Georgescu a întreținut și întărit „rezoluția infracțională” a lui Potra prin contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și prin trimiterea unor mesaje alarmiste susținătorilor săi.
Potra a fost acuzat că a organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, care avea planuri de a se deplasa spre București pentru a deturna protestele pașnice în acțiuni violente, punând astfel în pericol siguranța națională. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au efectuat filtre în zona localităților Balotești-Săftica din județul Ilfov și Mănești și Cornești din județul Dâmbovița, unde au descoperit arme și materiale pirotehnice.
Concluzia procurorilor este că acțiunile inculpaților au pus în pericol securitatea națională și au creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională.
Aceștia sunt acuzați că au acționat în mod concertat pentru a destabiliza instituțiile statului și a modifica ordinea constituțională.