Criza de securitate în țară
În urma unui atac devastator asupra forțelor de ordine, președintele Guatemalei, Bernardo Arévalo, a declarat stare de asediu în întreaga țară pe 18 ianuarie 2026. Acest anunț a venit după ce bandele criminale au ucis opt polițiști și au preluat controlul asupra mai multor penitenciare. "Am decis să declar starea de asediu pe întreg teritoriul național pentru 30 de zile începând de astăzi, pentru a garanta protecția și securitatea guatemalezilor," a declarat Arévalo în cadrul unui discurs televizat. Potrivit AFP, măsura are ca scop extinderea atribuțiilor autorităților în fața violenței crescânde a grupărilor criminale.
Această stare de asediu permite suspendarea unor drepturi constituționale, cum ar fi libertatea de întrunire și permite efectuarea arestărilor și perchezițiilor fără mandat. Conform legii guatemalene, măsura trebuie să fie aprobată de Parlament, controlat în prezent de opoziție.
În ultimele zile, au avut loc revolte violente în trei penitenciare, unde membrii bandelor au luat ostatici zeci de angajați. Potrivit datelor oficiale, 45 de gardieni și un psihiatru au fost reținuți, iar cererea grupărilor este de a reveni asupra transferurilor liderilor acestora în închisori de maximă securitate, conform unui raport publicat de Le Figaro.
Președintele Arévalo a anunțat că forțele de ordine au reușit să recâștige controlul în închisorile afectate. "Ordinea a fost reinstaurată, iar cei responsabili de violențe se află acum în fața unui stat ferm, care aplică legea," a afirmat Arévalo. Intervenția a inclus unități speciale ale poliției și trupe anti-revoltă, în special în penitenciarul din cartierul Zone 18 din capitală.
Bandele Barrio 18 și Mara Salvatrucha, considerate organizații teroriste de către autoritățile din Guatemala și de SUA, luptă de ani de zile pentru controlul teritoriilor urbane. Aceste grupări sunt acuzate de crime, extorcare și trafic de droguri, vizând atât afaceri, cât și persoane fizice. Potrivit autorităților, cei care refuză să plătească "taxa de protecție" sunt adesea asasinați. Aceste violențe reflectă o criză profundă de securitate în Guatemala, care a fost agravată de corupția endemică și slăbiciunea instituțiilor statului.
Criticii măsurii de stare de asediu susțin că aceasta nu abordează rădăcina problemei și că este mai degrabă o reacție impulsivă la violență. "Trebuie să ne concentrăm pe reforma sistemului de justiție și pe combaterea corupției, nu doar pe măsuri punitive," a declarat sociologul Carlos Alvarado de la Universitatea din Guatemala. De asemenea, un raport al INS din 2025 arată că procentul de încredere al populației în forțele de ordine a scăzut dramatic în ultimii ani, ceea ce complică eforturile de restabilire a ordinii.
În concluzie, măsura de stare de asediu adoptată de Guatemala reflectă o reacție extremă la violența crescută a bandelor, dar ridică întrebări importante cu privire la eficiența acesteia pe termen lung. Cu toate că autoritățile au recâștigat controlul în penitenciare, provocările sistemice care stau la baza acestei crize rămân nerezolvate.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa impactul acestei măsuri asupra stabilității și securității în țară.