Riscuri și măsuri de apărare
În contextul conflictului din Ucraina, Armata României a decis să crească numărul militarilor și al tehnicii la granița cu Ucraina. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în ultimele luni, s-au înregistrat 70 de atacuri în zona Dunării și cel puțin 14 situații în care dronele rusești au intrat în spațiul aerian al României. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că, deși desfășurarea de forțe este impresionantă, riscurile nu pot fi eliminate complet. "Nicio țară nu poate reduce la zero riscul unui atac cu drone", a afirmat acesta.
În cadrul unui interviu recent, Miruță a explicat că Armata Română va continua să mărească dispozitivul de apărare antiaeriană în zona Dobrogei, având în vedere amenințările persistente din partea dronei rusești. "Este vorba despre câteva zeci de cadre militare, radare și sisteme GEPARD, care pot ținti și lovi dronele Kremlinului", a adăugat el, subliniind importanța acestor măsuri pentru protecția zonelor locuite.
Un incident recent a evidențiat vulnerabilitățile existente. La finalul săptămânii trecute, o dronă s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Aceasta nu a fost detectată de radarele Armatei, ceea ce a generat îngrijorări în rândul autorităților. "Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone nu pot fi văzute pe radar", a explicat Miruță.
Ministrul a menționat că problemele de detecție sunt amplificate de caracteristicile tehnice ale dronelor utilizate de ruși, care sunt adesea fabricate din materiale cu o suprafață de reflexie redusă. "Dronele din spumă sau carton nu se reflectă pe radar, iar reliefurile variate din România complică și mai mult detecția", a spus el. Aceasta este o problemă recunoscută la nivel internațional, nu doar în România.
În plus, Radu Miruță a evidențiat rolul sistemului MEROPS, operat de militarii americani în România, care folosește inteligența artificială pentru a detecta și intercepta dronele. Acest sistem ar putea ajuta la acoperirea golurilor din apărarea antiaeriană a României, având capacitatea de a identifica și aparate de zbor care nu au componente metalice și care zboară la altitudini mici.
De la începutul agresiunii Federației Rusiei, România a trebuit să facă față unei serii de provocări legate de securitate, iar măsurile recente reflectă o adaptare continuă la aceste amenințări. Radu Miruță a subliniat că, deși Armata Română își îndeplinește bine sarcinile, riscurile legate de drone rămân reale. "Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone", a concluzionat acesta.
Aceste măsuri de securitate sunt esențiale nu doar pentru protejarea teritoriului național, ci și pentru asigurarea unei reacții eficiente în cazul unor incidente viitoare.
În urma evaluărilor continue, Ministerul Apărării va ajusta strategiile și resursele în funcție de evoluția situației de securitate din regiune.