Scrisoarea primită de Nicușor Dan
România a fost invitată de SUA să facă parte din Consiliul pentru Pace condus de Donald Trump, conform unor surse oficiale. Scrisoarea transmisă de Donald Trump a fost primită sâmbătă, 17 ianuarie 2026, de președintele Nicușor Dan, conform informațiilor G4Media. "Este un pas important pentru România pe scena internațională", a declarat un oficial din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Nu toate statele din UE au fost invitate să facă parte din acest Consiliu. Printre statele care nu au fost invitate se numără Estonia, Letonia sau Lituania. Conform presei internaționale, Donald Trump ar fi invitat în total lideri din peste 60 de țări la nivel mondial, inclusiv pe cei din Franța, Germania, Australia și Canada, care au confirmat că au primit invitația. Birourile președinților egiptean și turc au confirmat, de asemenea, că au fost invitați. Un oficial al UE a declarat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată să reprezinte Uniunea Europeană.
Trump a descris acest consiliu ca fiind „cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată, oriunde și oricând”. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a Gazei după război, un comitet anunțat cu puțin timp înainte de invitația adresată României. Planul include trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea Gazei și să instruiască unități palestiniene de poliție selectate.
Jasper Jeffers, comandantul operațiunilor speciale din cadrul armatei americane, va prelua conducerea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF), contingentul ONU care trebuie să garanteze în viitor securitatea și demilitarizarea Fâșiei Gaza, conform planului de pace al președintelui Trump. Anunțul privind componența Consiliului Executiv vine după ce Casa Albă a declarat săptămâna aceasta faza a doua a planului de pace pentru Fâșia Gaza, care implică formarea unui guvern tehnocrat în enclava palestiniană și dezarmarea Hamas.
Cei care vor face parte din această structură vor fi responsabili de implementarea planurilor Consiliului pentru Pace, o comisie prezidată de președintele Donald Trump, care va supraveghea execuția planului. Printre numele confirmate se numără fostul ministru britanic Tony Blair, secretarul de stat american Marco Rubio, emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, au anunțat Statele Unite.
Israelul a declarat că unele dintre aceste numiri „nu au fost coordonate cu Israelul și au fost contrare politicii sale”, fără a preciza la cine anume se referă. De asemenea, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut ministrului de externe al Israelului să îl contacteze pe secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Consiliul păcii va avea sarcina nu doar de a administra Gaza, ci și de a coordona reconstrucția acesteia. Cea mai mare parte a fâșiei a fost distrusă de bombardamentele și demolările israeliene în timpul războiului de peste doi ani, care a ucis peste 71.000 de palestinieni.
Criticii acestei inițiative au subliniat că abordarea lui Trump necesită o revizuire profundă a principiilor de bază ale dreptului internațional, un diplomat afirmând că „este o Organizație a Națiunilor Unite a lui Trump, care ignoră principiile fundamentale ale Cartei ONU”. Acesta a adăugat că, deși Consiliul pentru Pace este prezentat ca o soluție inovatoare, există îngrijorări că ar putea duce la o formă de control internațional nejustificat asupra unei regiuni deja fragile.
Mai mult, oficialii americani au discutat despre extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte zone de conflict, precum Ucraina și Venezuela, ceea ce ar putea complica și mai mult situația internațională. Această decizie ar putea avea impact asupra relațiilor diplomatice dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite, având în vedere divergențele de opinie asupra politicilor externe.
În concluzie, invitația adresată României de a face parte din Consiliul pentru Pace reprezintă un moment semnificativ în politica externă românească, dar și o provocare. România va trebui să își evalueze cu atenție implicațiile acestei invitații și să decidă cum să răspundă, având în vedere contextul internațional complicat și criticile aduse inițiativei lui Trump.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru stabilirea poziției oficiale a României în acest demers internațional.