Declarații controversate ale liderilor
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat, întrebat cu privire la afirmaţia preşedintei Maia Sandu care a spus că ar vota pentru unirea cu România la un referendum pe această temă, că, personal, ar vota și el „pentru”, informează News.ro. Munteanu a subliniat că, în calitate de prim-ministru, trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei, care a decis că obiectivul ţării este integrarea europeană. "Eu, ca o decizie personală, ca Alexandru Munteanu, aş vota 'pentru'. Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care e un manager şi trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei moldoveneşti, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilităţile mele, în cunoştinţele mele, o să depun toate eforturile ca să obţinem acest obiectiv. Cred că facem deja tot ce este necesar şi chiar mai mult. Eu cred că asta este cel mai important pentru noi deocamdată", a declarat premierul Republicii Moldova pentru observatorul.md.
Declarațiile premierului Munteanu vin pe fondul unei discuții mai ample despre unirea cu România, după ce președinta Maia Sandu a spus, în cadrul unui podcast britanic, că ar vota „pentru” unirea cu România, în cazul unui referendum pe această temă. "Dacă s-ar organiza un referendum, aș vota pentru unirea cu România", a afirmat Sandu, recunoscând că, în prezent, nu există o majoritate pentru unirea cu România, dar o majoritate care sprijină integrarea în Uniunea Europeană. "Este soluția realistă care ne poate ajuta să supraviețuim ca democrație", a adăugat aceasta.
Aceste declarații au stârnit reacții puternice din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de fostul președinte prorus Igor Dodon. PSRM a cerut instituțiilor statului să o pună sub acuzare pentru trădare pe președinta Maia Sandu, ca urmare a afirmațiilor făcute privind unirea cu România. Într-un comunicat, PSRM a calificat declarațiile Maiei Sandu drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalităţii moldoveneşti, a Constituţiei, suveranităţii şi neutralităţii ţării”.
Reacțiile la declarațiile liderilor moldoveni subliniază diviziunea profundă în societatea moldovenească cu privire la identitate și orientarea geopolitică. Specialistul în politici externe, Valeriu Ostalep, de la Institutul de Politici Publice, a declarat că aceste poziții reflectă tensiuni istorice și actuale între orientarea pro-europeană și pro-rusă a populației. "Este esențial ca liderii să fie conștienți de aceste sensibilități și să navigheze cu prudență prin aceste ape tulburi", a spus Ostalep.
Comparativ cu anii anteriori, în care discuția despre unirea cu România a fost mai mult un subiect tabu, acum pare să devină din ce în ce mai des întâlnită în discursul public. Potrivit unui sondaj al IMAS din 2025, 42% dintre moldoveni susțin integrarea europeană, iar 30% sunt în favoarea unirii cu România, ceea ce arată o schimbare în percepția publicului.
Criticii acestor declarații susțin că ele pot duce la destabilizarea situației interne din Republica Moldova și pot alimenta tensiunile cu Federația Rusă, o putere regională semnificativă, care are interese strategice în fosta republică sovietică. În plus, ei avertizează că o astfel de retorică ar putea să întărească sentimentul naționalist extremist în rândul unor grupuri politice.
În concluzie, declarațiile premierului Munteanu și președintei Sandu reflectă o schimbare de paradigmă în discursul politic din Republica Moldova, dar și riscurile asociate cu aceste poziții. În timp ce integrarea europeană rămâne un obiectiv central, întrebarea unirii cu România continuă să provoace controverse și dezbateri.
În urma acestor evenimente, este esențial ca autoritățile să mențină un dialog deschis cu populația și să asigure stabilitatea politică în țară.