Tensiuni regionale și reacții
Miniștrii din cabinetul restrâns de război au fost convocați de prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, la o ședință programată pentru duminică, 18 ianuarie 2026, la ora 10.00, cu o oră înaintea reuniunii complete a guvernului. Pe agenda discuțiilor se află tensiunile regionale și reacția guvernului israelian față de formarea Consiliului pentru Pace pentru Gaza, a cărui componență executivă a fost anunțată vineri de Casa Albă, potrivit The Times of Israel. „Trebuie să ne adaptăm rapid la noile provocări din regiune”, a declarat Netanyahu în contextul acestor negocieri.
Consiliul pentru Pace urmează să funcționeze ca un organism internațional de coordonare pentru Gaza. În paralel, va fi creat un Comitet Național pentru Administrarea Gazei, condus de un lider palestinian, care va avea rolul de a gestiona serviciile publice și administrația civilă din Fâșia Gaza. Activitatea celor două structuri va fi susținută și de o Forță Internațională de Stabilizare, destinată menținerii securității. Inițiativa americană are și o componentă financiară majoră, în condițiile în care statele implicate în Consiliul pentru Pace sunt așteptate să contribuie substanțial la reconstrucția Gazei.
Potrivit statutului Consiliului, statele care doresc să rămână membre pentru o perioadă mai mare de trei ani trebuie să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în fonduri cash, în primul an de la intrarea în vigoare a acestui statut. Această cerință a stârnit critici din partea unor analiști care consideră că este o povară prea mare pentru multe dintre statele implicate.
Biroul lui Netanyahu a contestat public componența comitetului executiv al acestui consiliu, pe motiv că aceasta „nu a fost coordonată cu Israelul și contravine politicii sale”. În consiliu se regăsesc reprezentanți din Turcia și Qatar, state cu care Israelul are relații tensionate și care s-au pronunțat public împotriva politicii israeliene. Premierul i-a cerut ministrului de Externe, Gideon Sa’ar, să ridice această problemă în discuțiile cu omologul său american, secretarul de stat Marco Rubio, în cadrul contactelor diplomatice dintre cele două părți.
Pe agenda ședinței figurează și situația din Iran, inclusiv posibilitatea ca președintele SUA, Donald Trump, să ordone un atac asupra unor ținte ale regimului de la Teheran. În cursul săptămânii trecute, Benjamin Netanyahu a discutat cu Donald Trump despre riscurile unor lovituri împotriva unor ținte iraniene. Potrivit unor surse apropiate Casei Albe, premierul israelian a susținut că Israelul nu este pe deplin pregătit să se apere singur în fața unor eventuale represalii ale Teheranului.
Israelul a contestat alegerea de către Casa Albă a unor lideri mondiali care urmează să facă parte din așa-numitul „consiliu al păcii” pentru Gaza, menit să supravegheze temporar guvernarea și reconstrucția fâșiei. Casa Albă și alte surse au anunțat, în ultimele două zile, o serie de numiri și invitații în cadrul acestei structuri, printre cei vizați numărându-se președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, președintele Egiptului, Abdel Fatah al-Sisi, fostul premier britanic Tony Blair și președintele Argentinei, Javier Milei.
Israelul a declarat că unele dintre aceste numiri „nu au fost coordonate cu Israelul și au fost contrare politicii sale”, fără a preciza la cine anume se referă. De asemenea, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut ministrului de externe al Israelului să îl contacteze pe secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Grupul, descris joi de Donald Trump drept „cel mai mare și mai prestigios consiliu vreodată constituit, în orice moment și în orice loc”, ar urma să guverneze temporar Gaza în locul Hamas. Consiliul face parte din planul în 20 de puncte al lui Trump pentru a pune capăt războiului din Gaza. În pofida unui armistițiu anunțat în octombrie, Israelul continuă să ucidă palestinieni.
Cel puțin 463 de palestinieni au murit în Gaza de la instaurarea nominală a încetării focului.