Discrepanțe financiare semnificative
Averile judecătorilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), instituția care a decis să amâne, pentru a patra oară, să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților, au averi consistente, reflectate în declarațiile de avere depuse în 2024 (și, în cazul unuia dintre judecători, în 2025). De la apartamente în străinătate și depozite bancare de sute de mii de euro, până la venituri anuale ce depășesc 200.000 de euro din salarii și pensii, situațiile financiare ale unora dintre judecătorii CCR scot în evidență discrepanțe enorme față de nivelul de trai al românilor obișnuiți. Potrivit declarației de avere, Gheorghe Stan, judecător CCR propus de PSD, deține un apartament de 137 de metri pătrați în Spania. Acesta mai are două autoturisme Audi A6, fabricate în 2008 și 2016, precum și un depozit bancar de 76.989 de lei. La capitolul venituri, în declarația din 2024 vedem că Gheorghe Stan a încasat aproximativ 107.000 de euro din salarii și 110.000 de euro din pensii. "Aceste cifre ridică semne de întrebare asupra transparenței și echității în sistemul judiciar", a declarat expertul în drept constituțional, profesorul Andrei Marga.
Mihaela Ciochină, judecător din 2022, nu deține terenuri sau bunuri de lux, potrivit declarației de avere din 2024. Aceasta a încasat circa 82.000 de euro din indemnizația de judecător CCR și aproximativ 119.000 de euro din pensie în 2023. Această situație este diferită față de cea a altor judecători, ceea ce ridică întrebări despre disparitățile dintre veniturile acestora.
Bogdan Licu, numit judecător de Camera Deputaților în 2022, se remarcă printr-un portofoliu imobiliar amplu, având un teren de 2.370 mp în Ilfov, un teren agricol de 538 mp în Călărași, o casă de locuit în Ilfov și trei apartamente în Constanța și București. Licu deține și două autoturisme – Toyota Land Cruiser (2021) și Lexus NX (2023) – precum și arme de vânătoare și ceasuri în valoare de 22.000 de euro. Veniturile sale, potrivit actului avuției din 2024, se ridică la aproximativ 166.000 de euro din salarii și pensii. Criticii susțin că aceste sume sunt disproporționate față de salariile medii ale cetățenilor români.
Iuliana Scântei, judecător al CCR din 2022, deține două terenuri intravilane în București și patru apartamente, având bunuri de lux evaluate la 180.000 de euro. Veniturile sale declarate în 2024 au fost de aproximativ 82.000 de euro din indemnizația CCR și 94.000 de euro din rambursarea parțială a împrumuturilor acordate. Expunerea acestor averi ridică întrebări legate de integritatea și responsabilitatea judecătorilor în contextul actual al reformelor legislative.
Simina Tănăsescu, președinta CCR din iulie 2025, are un teren agricol de 850 mp în Dâmbovița și trei apartamente. Veniturile sale din 2023 ating aproape 110.000 de euro din salarii și alte surse. Aceasta a declarat bijuterii în valoare de 7.000 de euro și economii semnificative în conturi bancare. De asemenea, Cristian Deliorga, numit judecător în 2019, a declarat un teren agricol de 4,4 hectare și două apartamente în Constanța, având aproximativ 227.000 de euro în conturile sale.
Pe de altă parte, Csaba Asztalos, la Curte din 2025, a înregistrat venituri de peste 140.000 de lei de la diverse instituții publice. Mihai Busuioc, judecător de anul trecut, are un teren intravilan de 1.688 mp în Ilfov și un apartament în București, cu venituri de 339.331 de lei. Dacian Cosmin Dragoș, recent numit, nu are publicată declarația de avere, având în vedere controversa legată de legalitatea publicării acestor documente, care a fost declarată neconstituțională în 2025. Acest context juridic complicat ridică îngrijorări asupra transparenței și responsabilității magistraților.
Curtea Constituțională a decis anul trecut că două articole din legea privind publicarea declarațiilor de avere sunt neconstituționale. Această hotărâre a dus la îngrijorarea opiniei publice, deoarece declarațiile nu mai sunt publice și nu mai includ detalii despre averile soților și copiilor. În acest context, este esențial ca societatea civilă și instituțiile abilitate să colaboreze pentru a asigura transparența și responsabilitatea judiciară în România.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a monitoriza impactul acestor decizii asupra încrederii publicului în sistemul judiciar românesc.