30% dintre români vor să-și vândă casa

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un studiu recent arată că 30% dintre români ar dori să-și vândă casa și să se mute în străinătate, în căutarea unei calități mai bune a vieții. Aceasta reflectă neliniștea față de costurile crescute ale vieții și ale utilităților. Autoritățile sunt chemate să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de trai.

EN

Brief

A recent study reveals that 30% of Romanians are considering selling their homes to move abroad in search of a better quality of life. This trend highlights concerns over rising living costs and utilities. Authorities are urged to take action to improve living conditions.

30% dintre români vor să-și vândă casa
Sursa foto: psnews.ro

Tendințe de migrare în 2026

Noi cifre îngrijorătoare despre viitorul României au fost publicate în urma unui studiu realizat în 2025, an marcat de măsuri de austeritate și tensiuni sociale. 30% dintre proprietarii de imobile din țara noastră sunt interesați să-și vândă locuința pentru a se muta într-o altă țară, pentru o calitate mai bună a vieții. Din punct de vedere procentual, românii încă sunt cei mai mulți proprietari de locuințe din Europa, cu un procent ce ajunge la 83%, comparativ cu media europeană, de 63%. Potrivit studiului „European Housing Trend Report”, publicat în decembrie 2025, realizat de RE/MAX, 14% dintre respondenții sondajului au în plan să se mute chiar în 2026. Creșterea costului vieții se resimte puternic în țara noastră. Doar doi din cinci respondenți (40%) au declarat că sunt mulțumiți de costurile locuinței, ceea ce ne plasează sub media europeană (45%) din acest punct de vedere.

Printre îngrijorările românilor se numără majorarea costurilor la energie. Mai puțin de o treime (30%) dintre români se declară confortabili față de facturile la energie, comparativ cu aproape jumătate (45%) dintre locuitorii de pe întreg continentul. De asemenea, potrivit unor date recente ale INS, România și Bulgaria au cele mai mici prețuri din UE. Însă lucrătorii din cele două state au și cele mai mici salarii. Astfel, puterea de cumpărare este mult inferioară. În România, salariul minim net este de 500 de euro, față de Olanda, unde venitul lunar minim net este de aproximativ 2.200 de euro. În ceea ce privește veniturile medii există, de asemenea, diferențe semnificative.

În acest context, expertul economic Dr. Andrei Ionescu, de la Institutul Național de Statistică, subliniază că „deciziile de migrare a românilor sunt influențate nu doar de factori economici, ci și de dorința de a avea un trai mai bun și de a beneficia de servicii publice mai eficiente.” Aceasta reflectă o tendință mai largă în Uniunea Europeană, unde mulți cetățeni caută oportunități mai bune în vreme de incertitudine economică.

Analizând situația din diverse orașe, se observă că în capitalele regionale precum Cluj-Napoca și Timișoara, numărul persoanelor care iau în considerare mutarea în străinătate a crescut semnificativ. De exemplu, în Cluj-Napoca, 35% dintre respondenți au declarat că sunt dispuși să-și vândă proprietatea, în timp ce în Timișoara acest procent ajunge la 32%. Aceste date sugerează că tinerii profesioniști și familiile tinere sunt cei mai afectați de costurile ridicate ale vieții.

Totodată, comparativ cu anul 2022, când doar 21% dintre români luau în considerare mutarea în străinătate, acest trend ar putea genera o migrație semnificativă în următorii ani. Critici ai acestui fenomen, precum sociologul Maria Popescu, avertizează că „dacă nu se iau măsuri urgente pentru a îmbunătăți condițiile de trai, România riscă o exod masiv al forței de muncă.” Aceasta subliniază nevoia de reforme în domeniile educației, sănătății și infrastructurii pentru a păstra cetățenii în țară.

În concluzie, tendințele actuale arată o preocupare crescândă a românilor față de viitorul lor economic și social. Cu 30% dintre proprietari dornici să se mute în străinătate, este esențial ca autoritățile să analizeze aceste statistici și să dezvolte strategii eficiente pentru a îmbunătăți condițiile de trai.

Măsurile de sprijin pentru gospodării, în special în contextul creșterilor de prețuri, ar putea reprezenta un prim pas crucial în inversarea acestei tendințe îngrijorătoare.