Cadou otrăvit pentru România
Declarațiile lui Călin Popescu-Tăriceanu vin în contextul în care Comisia Europeană a anunțat că România a primit undă verde pentru proiectele de apărare propuse și va începe să primească fondurile începând din luna martie 2026. România va beneficia de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care a precizat că proiectele propuse de autoritățile române au fost aprobate, iar primele tranșe de bani urmează să fie virate în perioada următoare. "Primim prin programul SAFE 16 miliarde de euro, însă este un cadou otrăvit. Sunt bani pe care România va trebui să îi restituie", a declarat fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, conform unui raport publicat în mass-media.
Programul SAFE (Security Action for Europe) este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, acordat sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase statelor membre. Acesta nu presupune granturi nerambursabile, ci credite care trebuie returnate, chiar dacă dobânzile și termenele sunt mai favorabile decât cele de pe piețele financiare. Potrivit unui raport al Ministerului Apărării Naționale, România a început deja pregătirile pentru utilizarea acestor fonduri, dar Tăriceanu subliniază riscurile asociate.
"Problema care se pune în momentul de față este ce facem cu acești bani? Cum îi folosim? Îi folosim pentru achiziția de echipamente militare străine? Toată lumea vede că războiul modern, și avem exemplu la nasul nostru, în Ucraina, războiul modern nu se prea mai poartă cu tancuri. Tancurile au devenit extrem de vulnerabile", a mai adăugat Tăriceanu. Acesta a subliniat că, în loc să se grăbească, guvernul ar trebui să analizeze cu atenție ce achiziții vor fi efectuate, având în vedere exemplul Ucrainei.
Călin Popescu-Tăriceanu a cerut Guvernului să discute despre cum se fac aceste achiziții, în ce condiții și dacă există posibilitatea ca o parte din aceste achiziții să însemne un transfer de tehnologie care să contribuie la dezvoltarea industriei românești. "Achiziționăm pur și simplu sau suntem capabili, ca o parte din aceste achiziții, să însemne un transfer de tehnologie care să însemne realizarea acestor produse parțial în industria românească?", a întrebat Tăriceanu.
Criticile sale vin în contextul în care mai mulți experți din domeniul apărării și economiei au subliniat necesitatea unei strategii clare privind utilizarea acestor fonduri. Conform unui raport publicat de Institutul Național de Statistică, România a investit în ultimii ani în modernizarea forțelor armate, dar eficiența acestor investiții a fost pusă la îndoială de mai mulți analiști. De asemenea, un proiect de lege recent, ce reglementează achizițiile de echipamente militare, a fost contestat de opoziție, care susține că nu există o transparență adecvată în procesul decizional.
În contextul în care programul SAFE se aliniază cu obiectivele strategice ale NATO de întărire a apărării europene, Tăriceanu a avertizat că România trebuie să fie prudentă în utilizarea acestor fonduri. El a adăugat că, în cazul în care achizițiile nu sunt realizate corect, riscul de a ajunge într-o situație similară cu cea a echipamentelor neutilizate sau învechite este real. De asemenea, el a subliniat nevoia de a avea un plan pe termen lung pentru modernizarea forțelor armate, care să țină cont de evoluțiile tehnologice și de nevoile strategice ale țării.
În concluzie, Tăriceanu a solicitat o dezbatere publică pe această temă, astfel încât cetățenii să fie informați despre cum vor fi folosiți acești bani și ce impact vor avea aceste achiziții asupra securității naționale. Este esențial ca România să abordeze cu responsabilitate aceste investiții și să colaboreze cu experți din domeniu pentru a evita capcanele unei finanțări externe care ar putea să se transforme într-o povară pe termen lung.
Guvernul va trebui să ia în considerare aceste aspecte în planificarea achizițiilor și să asigure o transparență adecvată în procesul de decizie, pentru a garanta că banii europeni sunt folosiți în mod eficient și strategic.