Mobilizare pentru autodeterminare
Câteva mii de persoane s-au adunat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, în Piaţa Primăriei din Copenhaga, pentru a protesta împotriva intenţiilor preşedintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda. Manifestanţii, purtând steaguri groenlandeze şi daneze, au scandat numele Groenlandei în groenlandeză: "Kalaallit Nunaat!", conform unor jurnalişti AFP. Pe pancartele acestora se puteau citi mesaje precum "Make America Go Away", o referire ironică la sloganul său electoral "Make America Great Again". "SUA au deja prea multă gheaţă", scria pe alte pancarte, subliniind opoziţia faţă de planurile americane.
Aceste proteste au fost organizate de Uagut, o mişcare cetăţenească care se opune pretenţiilor de anexare a Groenlandei. "Este important să ne facem auziţi, deoarece este vorba despre dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Nu putem fi intimidaţi de un aliat", a declarat Kirsten Hjoernholm, o angajată a ONG-ului Action Aid Danemark. Protestele au avut loc simultan în alte oraşe daneze, inclusiv Aarhus, Aalborg şi Odense, unde organizaţii groenlandeze au mobilizat cetăţenii.
Trump a evocat, încă de la revenirea sa la putere, preluarea controlului asupra Groenlandei, o insulă strategică din punct de vedere militar, dar cu o populaţie redusă. Într-un interviu recent, consilierul său Stephen Miller a afirmat că "Groenlanda este mare cât un sfert din America" şi a subliniat că Danemarca nu poate apăra insula. Această afirmaţie a fost întâmpinată cu critici de către politicieni danezi care au participat la proteste.
Senatorul democrat Chris Coons, care conduce o delegaţie a Congresului american aflată în vizită în Danemarca, a declarat că "Groenlanda face parte din Danemarca, iar Danemarca este aliatul nostru NATO". Cu toate acestea, el a recunoscut că există îngrijorări reale cu privire la securitatea în Arctică, având în vedere schimbările climatice care afectează banchiza.
Protestele au fost catalizate și de o întâlnire recentă la Washington, unde oficialii danezi au subliniat dificultatea de a discuta cu liderii americani despre viitorul Groenlandei. Preşedinta mişcării Uagut, Julie Rademacher, a spus că "tensiunile cresc, iar oamenii sunt în stare de alertă", atrăgând atenţia asupra riscurilor de conflict.
La Nuuk, capitala Groenlandei, alte mii de persoane au protestat în aceleaşi condiţii, având aceleaşi mesaje de rezistenţă. Un sondaj recent a arătat că 85% dintre groenlandezi se opun anexării de către Statele Unite, iar doar 6% susţin această idee.
Alte ţări europene, precum Franţa, Suedia, Germania şi Norvegia, au anunţat că trimit personal militar în cadrul exerciţiului danez "Arctic Endurance", întărind astfel cooperarea dintre aliaţii NATO în faţa provocărilor din Arctică. Conducerea militară daneză a declarat că aceste manevre sunt menite să se desfăşoare împotriva ameninţărilor ruse.
În concluzie, protestele de la Copenhaga subliniază o reacţie puternică împotriva intenţiilor de anexare a Groenlandei, evidenţiind atât dorinţa de autodeterminare a groenlandezilor, cât şi sprijinul internaţional pentru Danemarca în această chestiune.
Următoarele zile sunt cruciale, deoarece tensiunile continuă să crească în regiune, iar comunitatea internaţională monitorizează atent situaţia din Arctică.