Decizie definitivă a instanței
Vineri seară, omul de afaceri Nelu Iordache a ieşit din Penitenciarul Rahova, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a admis contestaţia în anulare în dosarul în care el fusese condamnat, în toamna anului 2021, la 11 ani şi 9 luni de închisoare pentru deturnare de fonduri europene, cu un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei. Instanţa a constatat că, în cazul a două dintre infracţiuni, a intervenit prescripţia faptelor penale. Decizia de vineri a instanţei este una definitivă, scrie News.ro.
Curtea de Apel București a decis joi, 15 ianuarie, reducerea pedepsei lui Nelu Iordache după rejudecarea cazului într-o procedură specială. Prin urmare, pedeapsa afaceristului a fost redusă de la 11 ani şi 9 luni la 5 ani şi 10 luni închisoare, după ce instanţa a constatat că o parte dintre fapte s-au prescris. Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, a fost condamnat în acest dosar, în septembrie 2021, pentru mai multe infracţiuni, la care s-a adăugat o altă pedeapsă de 6 ani primită în dosarul Transalpina.
Judecătorii au constatat că pentru două dintre infracțiunile pentru care Nelu Iordache fusese condamnat – deturnare de fonduri europene și delapidare, a intervenit prescripția răspunderii penale. Drept urmare, aceste condamnări au fost înlăturate, iar executarea pedepselor a încetat. Instanța a reanalizat pedepsele rămase, cele pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, înșelăciune și o condamnare anterioară, și le-a contopit, stabilind astfel o pedeapsă finală de 5 ani și 10 luni de închisoare cu executare.
În plus, Curtea de Apel a dispus anularea vechiului mandat de executare și emiterea unui nou mandat corespunzător pedepsei reduse, dar și deducerea perioadei deja executate, din septembrie 2021 până în prezent. Decizia este una definitivă în cazul afaceristului și nu mai poate fi atacată.
Motivarea instanței privind prescripția care a dus la eliberarea lui Nelu Iordache a fost detaliată de magistrații Curții de Apel București, care au afirmat că instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru cele două infracţiuni pentru care fusese condamnat. Judecătorii au subliniat că era esențial să fie evaluat dacă, la data pronunţării deciziei contestate, termenul de prescripţie era împlinit.
În motivarea lor, magistraţii au explicat că, potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani. Această prescripție a început să curgă la 29.08.2011 și s-a împlinit la 28.11.2019, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată.
Judecătorii au mai adăugat că, în cazul infracţiunii de delapidare, termenul de prescripţie s-a împlinit, iar instanţa de apel nu a analizat în profunzime aceste aspecte. Aceasta a dus la concluzia că ne aflăm în prezenţa unei omisiuni din partea instanței, ceea ce reprezintă o eroare de procedură. De asemenea, magistraţii au respins argumentaţia procurorului conform căreia admiterea contestaţiei ar crea o lex tertia, susținând că legea penală favorabilă a fost corect aplicată.
În concluzie, decizia Curții de Apel București subliniază importanța respectării procedurilor legale în procesul penal, mai ales în cazul unor infracțiuni grave, cum ar fi deturnarea de fonduri europene. Nelu Iordache, odată eliberat, rămâne un subiect de interes pentru analiza modului în care sistemul judiciar din România abordează cazurile de corupție și gestionare a fondurilor europene.
Rămâne de văzut cum va evolua cazul său în continuare și ce implicații va avea asupra altor cazuri similare în viitor.