Judecătoarea Raluca Moroșanu, exclusă din două dosare

Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a fost exclusă din două dosare importante în decurs de o lună, după ce a făcut declarații controversate în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 10 decembrie 2025. Aceste declarații au fost făcute în contextul documentarului Recorder "Justiție capturată", unde Moroșanu a acuzat nereguli în sistemul de justiție. Potrivit Recorder, Moroșanu a afirmat că judecătorii ar fi fost influențați să fie "indulgenți" față de inculpați, ceea ce a dus la reacții adverse din partea instanței.

Pe 17 decembrie 2025, Moroșanu a fost recuzată pentru prima dată în cariera sa de 26 de ani dintr-un dosar de trafic de droguri, după ce cererea de recuzare a fost admisă de instanță. Aceasta a venit la o săptămână după ce magistrata a întrerupt conferința CAB pentru a-și exprima solidaritatea față de Laurențiu Beșu, o sursă din documentar. A doua recuzare a avut loc pe 16 ianuarie 2026, dintr-un alt dosar penal, când avocata Angela Ciurea a cerut recuzarea din același motiv de "imparțialitate".

În motivarea instanței, se precizează că "conduita publică exprimată în interviuri nu este compatibilă cu standardele de neutralitate cerute judecătorilor care soluționează cauze penale". Această decizie a stârnit controverse și a ridicat întrebări cu privire la independența judecătorilor. Avocatul Toni Neacșu a afirmat că "lipsa de imparțialitate manifestată public este una dintre cele mai grave încălcări ale rolului unui judecător în justiția penală".

În contextul acestor evenimente, mulți experți în drept și jurnaliști au subliniat importanța nevoii de a avea judecători care să fie capabili să semnaleze nereguli fără teama de represalii. Criticile constructive sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului judiciar, iar intimidarea judecătorilor pentru exprimarea opiniilor poate submina încrederea publicului în justiție.

Un alt aspect important este impactul pe care aceste recuzări îl pot avea asupra proceselor penale în care Moroșanu a fost implicată. Într-un sistem judiciar deja sub presiune, îndepărtarea unui judecător care a avut curajul să critice poate duce la o percepție negativă asupra modului în care se desfășoară justiția în România. Conform Institutului Național de Statistică, în 2025, 45% dintre români considerau că justiția nu este independentă, ceea ce subliniază nevoia de reforme urgente.

Criticii acestor măsuri consideră că ele pot fi percepute ca o formă de intimidare, menită să descurajeze alți judecători să-și exprime opiniile într-o manieră similară. Într-un interviu recent, Moroșanu a declarat că "un judecător trebuie să fie liber să-și exprime îngrijorările legate de neregulile din sistem". Această atitudine a fost sprijinită de colegii ei care consideră că exprimarea publică a opiniilor nu ar trebui să conducă la sancțiuni.

Pe de altă parte, susținătorii recuzării susțin că judecătorii trebuie să respecte standardele de neutralitate și imparțialitate, chiar și în afara sălilor de judecată. Este esențial ca judecătorii să fie percepuți ca fiind imparțiali, iar orice opinie exprimată public care ar putea influența percepția asupra lor sau a procesului în sine poate fi considerată inacceptabilă.

În concluzie, cazul Ralucăi Moroșanu ilustrează tensiunile existente în sistemul judiciar românesc și nevoia urgentă de reformă. Acțiunile conducerii Curții de Apel București au fost criticate de mulți, iar impactul acestor recuzări asupra încrederii publicului în justiție este semnificativ. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă aceste incidente vor determina o schimbare în modul în care este percepută justiția în România și dacă vor exista măsuri pentru a proteja judecătorii care își exprimă îngrijorările legate de sistem.

Pentru a restabili încrederea în justiție, este esențial ca instituțiile să promoveze un mediu în care judecătorii se simt liberi să discute neregulile fără frică de represalii.

În același timp, este important ca toți judecătorii să respecte standardele profesionale de neutralitate și imparțialitate, asigurând astfel un proces echitabil pentru toți cei implicați în sistemul judiciar.