Tentative de sabotaj ruse în România și Europa

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un raport recent arată că GRU, serviciul de informații al armatei ruse, coordonează atacuri de sabotaj în Europa, inclusiv în România. Aceste acțiuni implică recrutarea de agenți de unică folosință, iar numărul incidentelor legate de Rusia a crescut semnificativ în ultimii ani. Autoritățile române sunt în alertă și colaborează pentru a contracara aceste amenințări.

EN

Brief

A recent report reveals that the Russian military intelligence service, GRU, is coordinating sabotage attacks across Europe, including in Romania. These actions involve recruiting disposable agents, with the number of Russia-related incidents increasing significantly in recent years. Romanian authorities are on high alert and collaborating to counter these threats.

Tentative de sabotaj ruse în România și Europa
Sursa foto: adevarul.ro

Amenințări coordonate de GRU

Serviciul de informaţii al armatei ruse GRU a fost responsabil pentru o tentativă de incendiu, în 2024, asupra unei fabrici din Lituania care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, au declarat vineri oficialii lituanieni. Şase cetăţeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia şi Belarus au fost acuzaţi în legătură cu incidentul, iar grupul a încercat să comită atacuri similare şi în Polonia, România şi Republica Cehă, au declarat poliţia şi procurorii de la Vilnius, potrivit Reuters. „Infracţiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date executorilor de un grup de persoane care se află în Rusia şi care au legături cu GRU din Rusia”, a declarat reporterilor adjunctul şefului poliţiei criminale din Lituania, Saulius Briginas.

Conform unui raport al grupului de reflecție Royal United Services Institute (RUSI), aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de sabotaj care vizează destabilizarea statelor aliate, inclusiv România. În 2024, numărul incidentelor legate de Rusia a crescut semnificativ, cu 34 de acte de sabotaj în întreaga Europă, comparativ cu doar 12 în anul precedent, și două în 2022. Această creștere alarmantă a fost observată pe fondul războiului din Ucraina și a intensificării activităților rusești în regiune.

Raportul RUSI menționează că metodele de recrutare au evoluat, agenți de informații ruși folosind aplicații de mesagerie, precum Telegram, și site-uri de jocuri pentru a atrage indivizi în activități de sabotaj. Acești „agenți de unică folosință” sunt adesea atrași prin promisiuni financiare, plățile fiind făcute în criptomonede, ceea ce complică urmărirea acestora de către autoritățile de ordine. „Metodele utilizate pentru recrutarea și atribuirea sarcinilor sabotorilor au trecut de la dependența din perioada Războiului Rece de agenți de informații instruiți la un model caracterizat prin misiuni la distanță, independente”, se arată în raport.

În România, autoritățile sunt în alertă, având în vedere că grupurile de sabotaj rusești au fost identificate ca având planuri de atacuri coordonate. În 2024, un magazin IKEA din Vilnius a fost incendiat, iar poliția lituaniană consideră că atacul este legat de serviciile de informații ruse. Similar, un mare centru comercial din Varșovia a fost distrus de un incendiu deliberat, iar autoritățile poloneze au raportat planuri de atacuri cu explozive vizând infrastructura de sprijin pentru Ucraina.

Un expert în securitate, Ionel Dancă, de la Institutul de Cercetări pentru Securitate Națională, a declarat: "Aceste acțiuni subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între agențiile de informații din Europa de Est și cele din NATO pentru a preveni astfel de acte de sabotaj". De asemenea, el a subliniat că, deși incidentele pot părea izolate, ele fac parte dintr-un model mai larg de agresiune rusească.

Kremlinul a negat acuzațiile privind o campanie de sabotaj, însă numărul incidentelor suspectate continuă să crească, punând în pericol stabilitatea regională. Raportul RUSI sugerează că NATO și Uniunea Europeană ar trebui să îmbunătățească urgent răspunsul lor, inclusiv prin definirea clară a sabotajului și prin monitorizarea canalelor de finanțare ilicite. În plus, autorii raportului atrag atenția asupra importanței tratării fiecărui incident ca parte a unei campanii mai ample, menită să testeze reacțiile și să erodeze încrederea publicului în sistemele de securitate națională.

Această activitate de sabotaj acoperă o gamă largă de acțiuni, de la operațiuni majore, cum ar fi deteriorarea cablurilor submarine, până la atacuri simple împotriva țintelor militare și civile. Activitățile de recunoaștere și vandalism sunt, de asemenea, incluse în tacticile utilizate de agenții ruși, conform raportului. Autorii subliniază importanța cooperării internaționale pentru a face față acestei amenințări emergente care afectează securitatea europeană.

Pe fondul acestor descoperiri, este evident că România trebuie să ia măsuri proactive pentru a contracara influența rusească și pentru a proteja infrastructura critică.

Colaborarea între agențiile de securitate naționale și informații este esențială pentru a preveni viitoare atacuri și pentru a asigura stabilitatea în regiune.